Femeile împart dreptatea

Sexul frumos a ajuns să domine aproape toate profesiile juridice din Romania, punandu-i serios pe ganduri pe bărbaţii din sistem. Numărul din ce în ce mai mare de judecătoare, avocate, procuroare şi notăriţe nu revoluţionează doar limba romană, în care genul feminin nu există pentru a defini profesiile juridice, ci şi întreg sistemul. Aceasta deoarece piaţa de muncă a Dreptului este acaparată, încetul cu încetul, de femei. Actualul procuror general , Laura Kovesi , prima femeie care ocupă această funcţie după 1989, consideră că opţiunea femeilor spre acest domeniu "este determinată de abilitatea acestora pentru activităţi desfăşurate în locuri fixe. Respectiv de înclinaţia lor spre conformism, spre lucruri clare şi stabile, în care rolul protector al femeii e apreciat a fi mai pregnant". Ultimele mandate la carma Ministerului de Justiţie au fost preluate tot de femei. La sfarşitul anului trecut existau în judecătorii 3.909 judecători în funcţie, din care 2.718 femei, potrivit statisticilor Consiliului Superior al Magistraturii. O proporţie similară se întalneşte şi la Înalta Curte de Justiţie, unde doamnele judecător sunt în număr de 83, bărbaţii fiind doar 29. Doar în procuratură bărbaţii mai au un uşor avantaj Doar în cazul procurorilor, bărbaţii mai au un avantaj numeric, mic şi fragil. La un total de 2.275 de procurori, 1.065 sunt femei. Şi în activitatea notarială femeile fac legea. La sfarşitul anului trecut profesau 1.005 femei-notar, faţă de doar 532 de notari. La nivel naţional, din cei peste 17.000 de avocaţi, 58% sunt femei, conform datelor de la Uniunea Naţională a Barourilor din Romania (UNBR). "O explicaţie a creşterii numărului doamnelor în această profesie liberală este şi deschiderea spre consultanţă juridică, pe langă cea de avocat pledant ", afirmă avocatul Călin Andrei Zamfirescu, preşedintele UNBR. Nici Capitala nu face excepţie. Din totalul de 7.200 de avocaţi, aproape 60% sunt reprezentante ale sexului frumos. În cifre, "scorul" este de 4.249 de avocate la 2.950 de avocaţi. "Ca o primă explicaţie ar putea fi faptul că băieţii se maturizează mai greu. Dacă ne uităm la tinerii de astăzi, vom găsi mult mai multe fete care ştiu ce vor să facă în viaţă, spre deosebire de băieţi", este de părere avocatul Cristian Iordănescu, decanul Baroului Bucureşti. Proporţia se păstrează şi la Drept În anul universitar 2005-2006 erau 1.557 de studenţi la Drept, la Universitatea Bucureşti, din care 885 erau femei. "În general, cam asta este proporţia de ani buni", spune decanul facultăţii, profesor doctor Viorel Mihai Ciobanu. Salarizarea din sistemul juridic poate fi o explicaţie a opţiunii fetelor pentru acest domeniu. Un procuror cu 10 ani vechime poate primi în jur de 3.000 RON, cu toate sporurile incluse, iar un judecător cu aceeaşi vechime poate atinge şi 4.000 RON. Numărul fetelor din justiţie creşte din ce în ce şi în UE. "Situaţia mi-a fost confirmată şi de colegii din Franţa, dar şi de alţii din ţările UE", argumentează profesorul Ciobanu. „Nu avem atatea orgolii" „Femeile din sistemul juridic romanesc nu sunt atat de orgolioase ca bărbaţii. În plus, ele merg mai mult pe argumente juridice, şi nu pe intimidare , în instanţă, aşa cum acţionează cei mai mulţi dintre avocaţi. Nu ne considerăm într-o luptă continuă cu colegii noştri de breaslă, ci într-o simplă dispută profesională, în care cel care are cele mai bune argumente caştigă!", declară Cristina Hodut, avocat în Baroul Bucureşti. „Femeile sunt mai tocilare" „Sunt mai tocilare, mai harnice! Dar, deşi majoritatea sunt bune profesional, unele chiar de excepţie, nu se pot desprinde de ideea de femeie. Adică au toane, mofturi , antipatii. Dar în situaţii extreme, femeile clachează mult mai des ca bărbaţii. Familistele pun pe un plan secund casa, dand caştig de cauză profesiei. Foarte greu pot fi şi bune profesioniste, şi bune mame! De aceea, în sistemul juridic pot fi întalnite destule celibatare", este de părere avocatul Mihai Dinu.