Eroii de cerneala ai reformei spaniole

Miracolul spaniol a inclus o reforma sociala mai speciala: revistele de comics . O luna intreaga, de pe 24 mai pina pe 24 iunie, amatorii de comics-uri pot merge sa vada expozitia “Democratia spaniola in benzi desenate”, adusa de Institutul Cervantes si prezentata la Muzeul National de Arta Contemporana. Aviz acelorasi amatori: sa nu va sperie tenta politica si sociala a expozitiei - cei care adora o banda desenata buna vor pleca satisfacuti de la MNAC. Initiativa celor de la Institutul Cervantes a adus la Bucuresti comics-uri cit se poate de felurite, din perioada 1975 - 2005. Exista si citeva din anii cincizeci, care il ajuta pe privitor sa observe diferenta dintre benzile desenate care puteau aparea in timpul cenzurii franchiste. José María Conget, curatorul expozitiei, ne-a explicat ca, in timpul dictaturii din Spania, au existat incercari de folosire a comics-urilor ca mijloc de critica sociala, insa reprezentantii Comisiilor de cenzura aplicau pedepse aspre, mergind pina la suspendarea publicarii respectivei reviste vreme de un an intreg, ceea ce insemna, fara doar si poate, o condamnare la moarte pentru o publicatie de benzi desenate. Dupa moartea lui Franco , insa, comics-urile au inceput sa aiba o importanta politica si sociala: s-au publicat in continuare seriile pentru copii, dar au aparut nenumarate reviste destinate unui public adult, care vedea in comics-uri un nou mijloc de expresie politica, o noua forma de a aborda subiecte precum sexualitatea si familia, care fusesera tabu inainte. Ceea ce nu inseamna ca toate erau bune si frumoase: o banda desenata din 1976, al carei slogan parodic era “Campanie de moralizare. Pentru o societate mai decenta. Nu goliciunii trupesti!”, a provocat un atentat cu bomba in redactia revistei, iar doi oameni si-au pierdut viata in urma exploziei. Adevaratul boom al BD-urilor spaniole s-a produs in anii optzeci, iar comics-urile afisate la MNAC sint reprezentative pentru gama larga de subiecte abordate pe atunci. Dupa cum ne marturisea José María Conget, anii nouazeci au adus o reasezare a publicului fata de benzile desenate: multe reviste au disparut, iar comics-urile, epuizindu-si potentialul critic si reformator, s-au transformat treptat in reflectari ale subiectelor cotidiene. BD-urile mai noi din expozitia adusa de Cervantes le vor atrage atentia cunoscatorilor asupra asemanarilor cu revistele si albumele de comics-uri care fac deliciul publicului francez sau belgian contemporan. Expozitia, din cite ne-a povestit dl. Conget, a fost creata initial pentru Muzeul Benzilor Desenate din Bruxelles, care voia de multi ani sa prezinte comics-uri spaniole. Prin intermediul Institutului Cervantes, expozitia lui Conget a fost prezentata la Bruxelles, iar acoperirea mediatica si succesul de care s-a bucurat a condus la ideea prezentarii benzilor desenate pe un traseu international, care a pornit din New York, a trecut prin Sao Paolo si Rio de Janeiro, ajungind in Franta si la Budapesta inainte de a poposi la Bucuresti. Dupa 24 iunie, cind expozitia va pleca de la Muzeul National de Arta Contemporana, va urma o pauza pina in toamna, cind comics-urile democratiei spaniole vor ajunge la Atena.