Durerea, o boală în sine

Durerea este un semnal al organismului care se declanşează atunci cand ceva nu este în regulă. Dar, uneori, chiar şi după vindecare, ea continuă să fie prezentă. Durerea cronic ă, o afecţiune care nu este recunoscută ca atare în Romania, poate continua la nesfarşit şi devine o boală în sine. Primul studiu pe scară largă în domeniu a descoperit că 20 la sută din europeni trăiesc cu dureri cumplite, iar jumătate din adulţi sunt afectaţi de unul sau mai multe tipuri de durere, dintre care cea cronică este o problemă serioasă. Îmbătranirea populaţiei este un factor care contribuie la creşterea prevalenţei durerii cronice. Anumite afecţiuni (de pildă cele degenerative ale articulaţiilor) sunt mai frecvente la varste înaintate şi constituie o cauză semnificativă de durere. "Această boală nu este recunoscută ca afecţiune. Uneori, după ce o fractură se reface, pacientul continuă să aibă dureri chiar şi ani de zile", spune prof. dr. Ostin Mungiu, şeful catedrei de Algeziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Costuri - 100 miliarde de dolari, anual Durerea cronică este una dintre cele mai frecvente şi costisitoare probleme medicale în Statele Unite, unde afectează unul din cinci americani şi produce costuri directe şi indirecte de aproximativ 100 miliarde de dolari pe an. "Durerea este o senzaţie subiectivă. Fiecare bolnav are durerea lui, iar noi, ca medici, trebuie să-l credem. Sunt unele persoane care au reacţii deosebite ca urmare a unei leziuni uşoare, pe cand alţii au dureri mari, dar sunt mai reţinuţi", spune prof. dr. Ostin Mungiu. Cele mai cunoscute afecţiuni care implică dureri cronice sunt durerile lombare, osteoartrita, artrita reumatoidă, durerile cauzate de cancer, vătămările sau tulburările neuropatice (de exemplu, cele cauzate de afecţiuni ale nervilor periferici sau ale sistemului nervos central). În ceea ce priveşte cancerul, prevalenţa durerilor cronice se ridică la 30-50% în randul pacienţilor care urmează un tratament activ împotriva tumorilor solide, respectiv la 70-90% pentru cei aflaţi în stadii avansate ale bolii. De la pastile la plasturi Tratamentul constă în administrarea unor medicamente antireumatice puternice. Cateva medicamente diferite pot fi utilizate pentru controlul durerii. Analgezicele precum antiinflamatoriile nonsteroide (cum este aspirina) pot fi folosite în combaterea durerilor uşoare spre moderate. Opioidele, derivate din morfină, sunt principala clasă de analgezice utilizate în combaterea durerilor moderate şi a celor cronice severe. De curand însă au apărut şi plasturii, care, lipiţi pe piele, eliberează treptat medicamentul şi durează trei zile. "Nu este ca morfina, care dă efecte adverse , cum ar fi constipaţia şi sedarea. Substanţa eliberată în organism este mai puternică, iar persoana afectată poate merge la slujbă şi poate duce o viaţă normală", mai spune prof. dr. Ostin Mungi