"Dublarea subventiei la irigatii, lumanarea de la capul mortului“

“Dublarea subvenţiei la irigaţii? Praf în ochii alegătorilor”, comenta ieri unul dintre reprezentaţii producătorilor agricoli din Dolj. Aceştia se declară nemulţumiţi de măsura tardivă adoptată de Guvern şi spun că, oricum, sistemul de irigaţii este la pămant în multe zone de ani buni, iar banii nu îi ajută cu nimic, pentru că irigarea unui hectar ajunge la 20 de milioane de lei. “Schimbarea unei roţi la Mercedesul ministrului Remeş durează cinci minute. În cazul sistemului de irigaţii, neutilizat de trei ani la noi în judeţ, şi care necesită oameni şi investiţii mari, pană ar ajunge apa la prima plantă ar trece cel puţin trei săptămani. Lumanarea de la capul mortului nu-l mai învie”, comenta ieri Dumitru Marinescu, reprezentantul producătorilor agricoli din Giurgiu. Acesta a spus că pentru ferma sa de 1.400 de hectare a pus la punct un sistem propriu de irigaţii. “La noi în judeţ nu irigă nimeni, doar o fermă de cateva sute de hectare care ia apă din Argeş. Iar banii de la Guvern vin prea tarziu şi sunt, oricum, prea puţini. Irigarea unui hectar, care are nevoie de 3-4 norme de udare, ajunge să coste 20 milioane lei vechi. Dacă scădem cei 7 milioane lei promişi de guvern, tot răman 13 milioane. Ce să cultivi ca să ai profit?”, se întreabă retoric Marinescu, care spune că şi-a pus la punct un sistem propriu de irigaţii şi “fac irigaţii din 19 aprilie, de cand l-au suspendat pe Băsescu, că de-aia ţin minte”. Un alt judeţ, dar cu aceeaşi situaţie dezastruoasă a sistemului de iri­gaţii este Il­fo­vul. “Eu fac agricultură în judeţ de 6-7 ani, dar în nici un an nu s-au irigat terenu­ri­le şi cred că si­­tuaţia datează încă de la înce­putul anilor ‘90. Staţiile şi in­stalaţiile au fost demult dis­truse, au ajuns la fier vechi . Au mai fost ani secetoşi, dar, ca acum, nu îmi aduc amin­te să mai fi fost vreo­dată, pentru că şi iarna a fost fără zăpadă. Pe cele 550 de hectare pe care le lucrez am investit 6 miliarde de lei, dar nu ştiu dacă scot două miliarde. Cum să ne plătim creditele luate de la bancă pentru utilajele agricole luate pe Sapard? Degeaba ne mai vin cei 50 euro la hectar de la Uniunea Europeană, că, după un an aşa de se­cetos, o să dăm faliment”, spune cu amărăciune şi Ilie Dan, reprezentantul producătorilor agricoli din Ilfov. Potrivit acestuia, culturile de grau, orz sunt deja compromise. Dan spune că unul dintre reprezentanţii agricultorilor din Vrancea a dat Guvernul în judecată pentru că nu i-a plătit despăgubirile pentru calamităţile de anul trecut şi a caştigat procesul. “Acum aşteptăm să vedem dacă va caştiga şi recursul, pentru că şi la noi în judeţ sunt 7-8 oameni producători agricoli care vor să dea şi ei Guvernul în judecată pentru neplata despăgubirilor pentru calamităţile de anul trecut, deşi există prevederi legale în acest sens”, mai arată Dan. Ieri, Gu­vernul a aprobat măsurile de limitare a pagubelor determinate de secetă, prin dublarea subvenţiilor la irigaţii, pană la 700 lei, acordarea unor fonduri întreţinerea sistemelor de irigaţie şi prelungirea pană la finele lunii iunie a perioadei de încheiere a contractelor pentru servicii de irigaţii. Din cauza secetei grave o mare parte din culturile din acest an sunt deja afectate. Judeţele care suferă cel mai mult sunt din sudul şi sud-estul ţării, printre care Constanţa, Ilfov, Dolj, Olt, Giurgiu. În Prahova, din cele aproximativ 40.000 de hectare cultivate cu cereale, 30.000 de hectare de grau, orz şi rapiţă au fost deja afectate. Potrivit autorităţilor, suprafaţa de teren agricol care poate fi irigată de SNIF este de 700.000 hectare, dar cele 350 de organizaţii de agricultori nu au contractat decat o suprafaţă de 357.000 hectare şi au solicitat irigarea doar a 35.000 hectare. Graul şi orzul, dar şi porumbul şi floarea-soarelui sunt culturile cele mai afectate de secetă.