Doar 46% dintre romani declara salariul real

23% dintre angajati recunosc ca primesc bani in plic pe langa salariu, 31% spun ca nu stiu daca banii incasati sunt trecuti si pe cartea de munca sau refuza sa vorbeasca despre acest lucru.

Jumatate dintre romanii pe care Statistica noastra ii defineste „ocupati” muncesc la negru, in agricultura de subzistenta, se declara liber-profesionisti desi au regim de angajati sau primesc, pe langa salariul declarat in acte, bani in plic de la angajatori. 

In termeni de specialitate, toate acestea sunt aspecte ale „muncii informale”, iar Romania ocupa locul intai intre tarile UE la acest capitol, urmata indeaproape de Bulgaria. Aceasta este concluzia unui studiu al Centrului de Dezvoltare al OECD , primul care „aprofundeaza” modul in care romanii ocolesc plata asigurarilor de pensie, somaj si sanatate.

Cati dintre romanii care muncesc informal n-au nici un soi de contract, cati se „vopsesc” liber-profesionisti sau cati intra in categoria „munca informala” doar pentru ca dau cu sapa la vecini, autorii studiului spun ca nu pot sa stabileasca exact. Exista insa un alt studiu, al Eurobarometrului, care arata ca, cel putin la capitolul „incidenta platilor in plic”, romanii sunt cei mai naraviti dintre europeni.

In UE, practica „banilor in plic” pe langa salariu – aproape inexistenta

Astfel, la intrebarea „Uneori angajatorii prefera sa plateasca intregul salariu sau o parte a acestuia in mana, fara sa declare sumele la autoritatile fiscale sau de securitate sociala. Angajatorul dvs. v-a platit astfel in ultimele 12 luni ?”, doar 46% dintre romani au raspuns „nu”. Procentul este jenant, daca il compari cu raspunsurile din celelalte tari europene. Spre comparatie, in acest soi de clasament, imediat dupa romani se situeaza bulgarii, dar la o diferenta imensa, cu 73% - „nu”.

Iar in tarile vest-europene, acesta practica aproape ca nici nu exista, procentul celor care spun ca nu au primit niciodata bani in plic de la angajator fiind de peste 90% in Marea Britanie, Olanda, Germania, Spania, Belgia, Luxemburg, Franta etc. Interesant este si comportamentul romanilor care nu au negat ca pacalesc fiscul impreuna cu angajatorii: mai putin de jumatate au recunoscut ca primesc bani in plic, restul au refuzat sa raspunda la intrebare sau au spus ca nu stiu – semn ca aceasta practica nu-i intereseaza sau chiar o sustin.

Angajatorii – singurii castigatori ai „muncii informale”

Expertii OECD au schitat un profil al romanilor care muncesc informal: majoritatea sunt barbati de varsta medie, sunt saraci, au un nivel scazut de educatie si traiesc in zone in care oferta de locuri de munca „la alb” este mica. Acest profil ne face sa ne deosebim mult de celelalte tari europene aflate in tranzitie.

In Ungaria, de pilda, lucratorii informali sunt persoane cu „educatie inalta” care aleg sa nu-si declare veniturile pentru a avea un castig mai mare. La noi, castigul muncii informale nu revine decat angajatorilor. Lucratorii nu au decat de pierdut, pentru ca, dupa zeci de ani traiti in saracie, la batranete vor ramane exclusiv la mila statului.

Ministrul Muncii, prezent la prezentarea studiului OECD, a parut impresionat de concluzii si a promis ca da militaria jos din pod in privinta inspectorilor de munca. „Cei care combat munca la negru nu o fac eficient. Am intalnit cazuri in care chiar inspectorii de munca i-au ajutat pe angajatori sa ocoleasca legea”, a tunat Pacuraru. Sefii Inspectiei Muncii sunt insa atat de preocupati de ce se spune despre ei incat nici macar n-au catadicsit sa participe la lansarea studiului OECD, desi ministrul le ceruse acest lucru.

Oricum, si daca inspectorii ar fi zbiri cu angajatorii, legislatia nu le permite decat sa-i dojeneasca. Pentru a face un control, de pilda, inspectorii trebuie sa ceara permisiunea angajatorului, iar pentru orice nereguli constata n-au voie sa dea sanctiuni de prima data – mai intai dau un avertisment in care explica ce prevede legislatia muncii.