Diplomele pentru şters praful, obţinute cu greu în Europa

Greu de crezut, dar tăierea mieilor şi spălatul WC-urilor necesită cursuri, multă practică şi examene drastice de absolvire pentru şomerii vest-europeni. Pe an ce trece, joburile necalificate devin adevărate meserii. Formarea profesională este măsura principală de stimulare a ocupării forţei de muncă în Uniunea Europeană, pe langă celelalte măsuri. Dar condiţiile de recalificare ating uneori dimensiuni incredibile pentru romani, astfel că unele ocupaţii pe care nu punem preţ, în UE sunt privite cu o foarte mare seriozitate. Muncile care aici ar părea ca necalificate se învaţă cu foarte mare atenţie de către şomerii din Vest. „Facultatea" de măcelari şi... În Danemarca, viitorii măcelari fac o şcoală postliceală tehnică timp de trei ani de zile. Cat îi trebuie şi unui student să-şi ia licenţa. „În afară de foarte multe date teoretice, aproape că ştiu cat ştiu şi veterinarii cand termină, viitorii măcelari fac şi foarte multă practică. Existau acolo ateliere întregi de tranşat carnea, specifice fiecărui animal sau pasăre care urma să ia drumul consumatorilor, în care zeci de profesori îi învăţau pe „ucenici" să folosească obiectele tăioase ca nişte adevăraţi chirurgi. Multe ore de curs se refereau la igiena meseriei. Aveau şi un restaurant-şcoală, dar nu pentru a se califica şi ca ospătari, cat pentru a deprinde cel mai bun mod de aranjare a cărnii pe platouri şi farfurii", povesteşte Petru Blănariu, director de relaţii externe al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM). La absolvire, posesorul unei diplome de măcelar poate ajunge în cateva luni la un salariu de 2.000-2.500 de euro. ...„şcoala" de dat cu mopul! La un centru de calificare pentru şomeri de la Charleroi, Belgia, cursanţii învaţă luni de zile doar cum să dea cu mopul, să şteargă praful, să spele geamuri. „Exista o clasă formată din belgieni cu o mai slabă pregătire, din emigranţi, care învaţă cum se face curăţenie. „Materialul didactic se află într-o sală enormă, cu zeci de suprafeţe de «examen». Pardoseala este din cele mai diverse materiale – gresie, linoleum, parchet, marmură, piatră. Pereţii au şi ei tot felul de finisaje: de la tapet şi zugrăveli variate, pană la lambriuri . În hala respectivă se mai află o cabină de WC şi o rezervă de spital", explică Eugen Preda, secretar general al ANOFM. El povesteşte că, la absolvire, cursanţii trebuie să ştie exact cu ce tip de detergent şi cu ce accesoriu - dintre cele cateva sute - se curăţă cel mai bine şi cel mai rapid fiecare tip de suprafaţă, cum trebuie să arate un bideu exemplar şi cum se dezinfectează cel mai eficient rezerva de spital. „Curăţenia este privită cu multă seriozitate în UE, în timp ce nouă ni se pare doar un lucru firesc", spune secretarul general al ANOFM. La angajare, „specializaţii" centrului de pregătire din Charleroi au cam 1.200 de euro. Dar sunt siguri că deţin acum toate secretele meseriei în care s-au calificat, şi angajatorii nu prea mai au motive să-i lase pe drumuri. Europenii scad timpul de alocaţie Problema care se pune acum peste tot în UE este asigurarea unui ajutor de şomaj care să nu fie nici prea mic, dar nici prea mare. „Suma primită trebuie ca să-i asigure şomerului un nivel minim de subzistenţă. Dacă este prea mare, interesul său pentru a căuta un loc de muncă o să scadă. În ultimii 4-5 ani, peste tot în Europa se constată o scădere a perioadei în care se acordă ajutorul de şomaj. În schimb s-au înmulţit măsurile active care reduc numărul şomerilor – cursuri de recalificare, şi stimulente materiale şi administrative pentru angajatorii care le oferă acestora locuri de muncă", precizează Petru Blănariu. „Ca un exemplu, în Danemarca erau suficiente 12 luni de muncă pentru patru ani de şomaj. Acum au redus şi ei la doar 24 de luni perioada de indemnizare. În schimb, în Spania este suficient să munceşti doar un an din cinci pentru a primi şomaj!", spune directorul de externe al ANOFM. Modelul nordic este altul: asigurările de şomaj se plătesc, de regulă, către sindicate. Tot ele plătesc şi ajutorul de şomaj. „În Danemarca, de exemplu, sunt vreo 30 de fonduri de şomaj, toate – la sindicate. Şi, după cat de puternic este sindicatul, aşa creşte şi ajutorul de şomaj. Statul asigură doar măsurile active. În ’98-’99, trebuia să lucrezi doar un an pentru ca restul de trei să primeşti indemnizaţie. Acum, indemnizaţia se acordă doar pentru doi ani, la unul muncit", mai precizează şi Eugen Preda. În Romania sunt paşi cam firavi, deocamdată Şi la noi se încearcă aducerea formării profesionale în prim-plan, dar nu cu rezultatele din UE. „Anul trecut, am avut şi noi peste 50.000 de persoane cuprinse în programe de calificare-recalificare. Mulţi au înţeles că trebuie să se reorienteze, dat fiind faptul că meseriile practicate iniţial nu mai sunt cerute pe piaţa muncii", spune Preda. Un exemplu clar de meserii dispărute: locul tamplarilor şi geamgiilor a fost luat de depanatorii mobilei din PAL melaminat, respectiv de montatorii de termopane. Şomerii din UE stau bine la venituri În Belgia, un şomer primeşte între 900 şi 1.200 de euro în primul an, şi între 600 şi 1.000, în anul următor. Irlanda are o sumă fixă, dacă este vorba de ajutorul de şomaj: 165,80 euro pe săptămană, indiferent de vechime sau mărimea cotizaţiei la asigurările sociale. Dar aici se adaugă un supliment de 110 euro săptămanal pentru fiecare adult aflat în întreţinerea şomerului, şi cate 16,80 euro – pentru fiecare copil. În plus, şomerii primesc şi o „asistenţă" de şomaj egală ca valoare cu ajutorul în sine. Cehii le plătesc şomerilor de la ei în jur de 400 de euro, lunar, în timp ce în Danemarca, indemnizaţia de şomaj este între 1.100 şi 1.700 de euro. Germanii iau ca referinţă salariul net al celui care şi-a pierdut locul de muncă, plătind 67% din valoarea lui pentru şomerii cu copii, şi 60% - pentru cei fără. Şi grecii îi plătesc „nemţeşte" pe şomeri. Muncitorii primesc 40% din salariul zilnic - dar nu mai puţin de 2/3 din salariul minim pe economie. Celelalte tipuri de salariaţi intraţi în şomaj sunt indemnizaţi cu 50% din salariul avut pană să-şi piardă serviciul.