Dictatori, regi si lideri democrati adunati sub umbrela francofoniei

Tari ca Bulgaria, China, Republica Moldova sau Albania au acelasi statut ca si Canada, Belgia, Elvetia sau fostele colonii franceze din Africa Lideri politici si jurnalisti de pe cinci continente sositi la Bucuresti, 60 de state participante in numele a aproape 200 de milioane de francofoni - saptamana aceasta, Romania s-a transformat in centrul mondial al francofoniei. Tara noastra nu prezideaza insa francofonia (mai exact, cea mai inalta instanta a sa - Conferinta ministeriala a Francofoniei) numai pe timpul celor doua zile cat dureaza Conferinta sefilor de stat si de guvern din statele francofone, ci pana la sommet-ul viitor, respectiv doi ani. Romania va avea astfel atributia de a stabili linia politica pe care o va urma Francofonia, dar si statutul tarilor ce doresc sa devina membri cu drepturi depline ai OIF (Organizatia Internationala a Francofoniei), membri asociati sau membri observatori. Tema sommet-ului de la Bucuresti este "Tehnologiile informatiei in educatie", dar statele francofone vor semna si un document care cheama la o utilizare mai extinsa a limbii franceze in cadrul institutiilor. Tot la Bucuresti va fi ales si noul secretar general OIF pentru urmatorii patru ani si se va stabili tara gazda pentru urmatorul sommet, Canada fiind cea mai probabila alegere. Sommet-ul francofoniei, la care participa in general cei ce "au in comun limba franceza", potrivit definitiei celei mai generale a evenimentului, este poate singura manifestare internationala la care dictatori africani vorbesc de la egal la egal cu lideri musulmani, sefi de stat occidentali sau fete regale de pe mai multe continente. La Bucuresti vor sta in jurul aceleiasi mese, timp de doua zile, presedintele Jacques Chirac, printul Albert de Monaco sau presedintele Confederatiei Elvetiene, Moritz Leuenberger, dar si dictatorul pe viata al Gabonului Bongo Ondumba sau presedintii celor doua republici Congo, premierul canadian Stephen Harper si lideri din state minuscule - Santa Lucia, Andorra sau Benin sau Vanuatu. Marele absent va fi Libanul, al carui presedinte nu a fost invitat, in timp ce state vecine tarii noastre, precum Ungaria sau Bulgaria nu-si anuntasera, pana miercuri, participarea. Cele aproximativ 60 de state francofone participante si-au trimis ca reprezentanti fie ministrii de externe, fie premierii, fie presedintii. Cu exceptia Republicii Moldova (membru cu drepturi depline al OIF), unde se pare ca nici presedintele Vladimir Voronin, nici premierul Vasile Tarlev si nici seful diplomatiei Andrei Stratan nu au fost disponibili, Chisinaul urmand a fi reprezentat de Marian Lupu, seful Parlamentului. Sommet-ul francofoniei de anul acesta si toate manifestarile care il insotesc este gazduit pentru prima data in istorie in Europa Centrala si de Est, zona nu prea francofona prin definitie, unde doar romanii par sa mai vorbeasca cat de cat limba franceza. Majoritatea statelor din zona - Ucraina, Albania, Ungaria, Bulgaria, Croatia, Republica Moldova - sunt membri sau membri-observatori ai francofoniei, ceea ce pare sa-i exaspereze pe africani (pentru care franceza este prima sau a doua limba oficiala si este folosita zilnic). Si nu neaparat pentru ca le-ar veni greu a crede ca Ungaria, spre exemplu, este o tara francofona, ci din ratiuni financiare, acelasi buget trebuind sa fie impartit la mai multi. Insa inaltele instante francofone (OIF, Consiliul Permanent al Francofoniei sau Adunarea Parlamentara a Francofoniei) sunt convinse ca francofonia nu este in declin pe plan mondial, ci, din contra, ca ea joaca un rol important si pe scena politica, asa cum s-a intamplat cu adoptarea de catre UNESCO a conventiei privind diversitatea culturala sau cand a pledat pentru tarile africane in dosarul bumbacului, la Organizatia Mondiala a Comertului .