Mai ales in preajma Sarbatorilor recla-matiile curg garla. Telefonul suna disperat. Daniela raspunde. La celalalt capat al firului, o femeie plange: "Alo, ajutati-ma! Sotul meu m-a batut!". Dupa ce o asculta cu atentie, Daniela o linisteste si ii spune ca la centru poate veni oricand are probleme. Aici i se asigura asistenta medicala, consiliere juridica, psihologica, este indrumata spre adaposturile din Bucuresti si, in caz de nevoie, spre spitale sau IML , pentru un certificat care sa ateste lovirea ei. "In luna decembrie am avut 50 de solicitari. Femeile care apeleaza la noi nu sunt batute intotdeauna de sot, ele pot fi agresate fizic si psihic de copii, de tati sau de alte rude. Motivul scandalului este cauzat, de cele mai multe ori, de alcool. Dupa un studiu facut de noi in 2005, o treime din femeile agresate au intre 36 si 45 de ani, majoritatea au terminat liceul si au un loc de munca. Majoritatea a declarat ca relatiile violente dureaza de peste 10 ani. Culmea este ca un sfert din agresori nu au nici un venit, traiesc practic pe spinarea femeii sau a mamei, care tine toata casa si mai este si batuta", spune Daniela Caragea.
Aruncata in strada de Craciun
In Bucuresti exista la ora actuala, pe langa serviciile sociale din cadrul primariilor de sector, trei adaposturi pentru femeile batute de soti sau alte rude. "Fenomenul violentei se accentueaza in preajma Sarbatorilor, din cauza alcoolului. In loc sa stea la masa si sa se bucure, adesea, femeia romana este cotonogita. Trist si adevarat. Unele vin la adapost, altele n-au curaj. Centrul de Protectie a fost infiintat in 2003, cu ajutorul Asociatiei Femeilor din Norvegia si a Ambasadei Norvegiei. In 2005, finantarea s-a incheiat pentru ca asteptam ajutor din partea romana. Ajutor care n-a venit", ne spune dr. Gabriela Kubinschi, coordonatoarea Centrului de Protectie a Victimelor Violentei Casnice-Polimed. Colaboreaza cu Politia cand e nevoie de protectie proprie, pentru ca, de multe ori, cei de la adapost sunt atacati si amenintati de rudele victimelor. Mirabela si-a petrecut Craciunul la centru. E tanara, frumoasa si are trei copilasi. I-ar fi stat bine cantand colinde langa un brad impodobit. Vise! Sotul a batut-o in asa hal, incat i-a spart piramida nazala si buzele. Apoi a dat-o afara din casa. Noaptea! Doar intr-un tricou, plina de sange si cu copiii desculti prin noroi, a oprit un taxi. Nu stia unde sa se duca. Milos, soferul a adus-o la centru. "Nu ma mai intorc in viata mea la sot!, ofteaza Mirabela. E o canalie fara suflet. Cata bataie trebuia sa mai indur? Pana muream? Ii snopea si pe copii. Cel mai mare are patru ani! Toate femeile sa faca asa, ca mine, daca vor sa schimbe ceva! E greu, uite, n-am terminat studiile din cauza lui, ca m-a lasat gravida, n-am o calificare, n-am casa, n-am nimic! Ma ameninta si acum ca imi ia copiii, ca are relatii si o sa se razbune. Daca nu as fi ajuns aici, cred ca m-am fi sinucis".
