Social

Cum ajung criminalii sfinti contemporani

Ai nevoie de nervi tari pentru a vedea o expozitie Joe Coleman pina la capat, dar merita efortul cu prisosinta. Artistul american Joe Coleman il vede pe Charles Manson, al carui portret a devenit deja celebru, ca pe un fel de sfint contemporan, un om care a devenit marginal din cauza unui preaplin, iar criminalul in serie a spus despre artist ca este „un om al pesterii intr-o naveta spatiala“. Toti recunosc azi in Manson copilul florilor otravite din anii ‘60, fata criminala a flower power-ului. Cei doi tin legatura prin scrisori. Din seria de picturi cu „sfinti“ fac parte si portretele lui Edgar Allan Poe , aviatorul Grover Bergdoll, criminalul Jack Black, magicianul Harry Houdini , regizorul damnat Tod Browning („Freaks“, 1932), criminalul in serie si canibalul Albert Fish, cintaretul de muzica Hasil Adkins si chiar al sau. „Mi-am dat seama ca sint un outsider din momentul in care m-au exmatriculat de la Universitatea de Arta, unde nu m-am putut adapta niciodata“, a spus Coleman intr-un interviu. In cadrul expozitiei „Whiskey, Coke and More...“ de la galeria KW Institute for Contemporary Art din Berlin, exceptie care s-a incheiat recent a fost prezentata o lucrare mai controversata a artistului, „Autopsie“, pe care a facut-o pentru a ilustra o teorie proprie despre corp si suflet. In est, la morga din Budapesta, Coleman este filmat in alb-negru disecind trupurile neinsufletite ale unor femei. El devine totodata doctorul nebun si omul de stiinta in halat alb, lipsit de morala si suflet, care scobeste in carne si torace in cautarea urmelor sufletului celuilalt. In secolul 19, criminalistii incercau sa citeasca urmele „pacatului“, ale transgresiunilor si anormalului mental direct in corpul criminalilor. Oricit de normala si clasica ar fi disectia femeilor de la morga, Coleman reuseste sa transforme instrumentele de lucru in unelte de macelarie disimulate. Cadavrele supuse autopsiei in universitati de studenti in secolul 19 proveneau din rindul claselor de jos, de multe ori erau femei sau prostituate sarace. Jack Spintecatorul, primul criminal in serie , care de altfel a dat nastere acestei tipologii, era, dupa toate dovezile, un doctor respectabil, care ucidea prostituate in cartierele rau famate ale Londrei. Estul a devenit azi un fel de cartier marginas, unde rationalismul occidental taie in carne vie. Toate furunculele, toate cicatricele si diformitatile vietii trupului sint pentru Coleman o carte deschisa care completeaza biografiile tratate in amanunt. Tehnic, Coleman pare ca este intr-o continua cautare a formulei care reda maximum de informatie in cea mai fina si simpla linie. Suprasaturarea lucrarilor sale cu detalii, scene la scara micro, personaje secundare sau text, le face greu de mestecat si digerat, dar foarte hranitoare si pline de inteles. Ai nevoie de o zi intreaga pentru o expozitie Joe Coleman si orice ai face nu reusesti sa scapi de frustrarea de la sfirsit ca expozitia asta ti-a scapat, intr-un fel, printre degete. Lucrarile sint suprasaturate de emotie si nu de putine ori vizitatorii vor sa iasa dupa primele tablouri sa fumeze o tigara si sa continue vizionarea mai tirziu. La KW, galerista ii va tine de umeri si ii va sfatui sa se confrunte cu o supradoza de Coleman. „Coleman a creat toate imaginile astea si tu nu poti nici sa le privesti?“, adauga ea. Disectia nu este doar voyeurism la limita patologicului, dar si o modalitate de a crea noi imagini de martiri pentru un public care cauta urme ale vietii in trupuri moarte. Femeile-martir catolice si moastele lor din ceara si ranile lor, provenite direct din colectia artistului, sint cit se poate de reale si bine reconstruite. Vizitatorii, credinciosi sau nu, trebuie sa vada si sa atinga maruntaiele sfinte expuse ca la iarmaroc. Criminalii devin sfinti in clipa in care sistemul incepe sa ii expuna, facind din ei un fel de lectie de morala moderna. Coleman nu este doar un doctor nebun, ci si unul dintre angajatii circului in cadrul freak show-ului. Aula salii de anatomie si circul au dat nastere societatii de consum vizual. Circul absorbise toate personalitatile epocii si le transformase in spectacol. Oricit de diferit si monstruos te facuse natura, la circ aveai un loc al tau si restul oamenilor se puteau oripila, uimi si speria reciproc prin tine. Coleman este si el o ciudatenie, un freak care isi expune talentele in cadrul circului actual, este o noua senzatie si apare intr-o reclama pe pinza de cort ca omul care smulge cu dintii capete de sobolani. Un artist de colectie privata Joe Coleman este un artist american nascut in 1955 in Connecticut. A devenit celebru ca autor al copertelor unor carti precum „Apocalipse Culture“, „You Can’t Win“, „The Mystery of Wolverine Woo-Bait“ sau „Under the Empire of the Birds“. Lumea lui e hranita de presa de senzatie, benzi desenate si pictura religioasa si hagiografica catolica. A fost numit un „inger al apocalipsei“ si s-a scris despre el ca a readus durerea si suferinta in pictura. Majoritatea lucrarilor sale sint expuse in colectii private, de aceea au loc foarte rar expozitii retrospective. Artistul Hans Ruedi Giger, cunoscut mai ales ca autor al decorurilor din filmul „Alien“, a expus picturile lui Coleman in castelul sau suedez deschis publicului . Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea