EuroBarometrul Rural dat ieri publicitatii arata ca satul romanesc e guvernat inca de atitudini mioritice. Cercetarea Valori europene in sate romanesti a fost realizata la cererea Fundatiei pentru o Societate Deschisa , datele fiind culese intre 22 noiembrie si 6 decembrie anul trecut, de Metro Media Transilvania, pe un esantion de 1.516 persoane, din mediul rural.
Pumnul de fier
70% dintre locuitorii rurali sustin ca ar fi un lucru bun daca tara ar fi condusa de un lider puternic care sa nu isi piarda timpul cu parlamentul si cu alegerile. Un procent asemanator insa ar fi de acord si cu o conducere bisericeasca a tarii sau formata din armata ori din experti din afara scenei politice. De altfel, cind vine vorba despre insemnatatea sistemului democratic, doar o treime din populatia rurala crede ca este foarte importanta, restul fiind indiferenti fata de acest aspect.
Crestini de dreapta
In viata, omul trebuie sa se conduca dupa obisnuinta, suna filosofia de viata a taranului roman in secolul al XXI-lea. Tot la capitolul vorbe de duh, el mai crede in ai carte, ai parte si omul cit traieste invata. Apoi, 60% dintre respondenti sint de parere ca pentru a-ti gasi serviciu este mai importanta scoala decit relatiile si si-ar trimite mai degraba copiii la liceu, dupa terminarea a opt clase, decit la o scoala profesionala sau la serviciu. Ei mai cred ca ceea ce isi doresc cu adevarat femeile este sa aiba familie si copii, dar si ca ambii soti trebuie sa cistige bani pentru intretinerea familiei. In opinia a 20% dintre ei, minoritatile au mai multe drepturi decit ar trebui sa aiba, iar jumatate sustin ideea ca homosexualitatea trebuie sa fie pedepsita prin lege. Tot atitia considera ca rromii ar trebui fortati sa traiasca separat de restul societatii, ca statul ar trebui sa ia masuri pentru a opri cresterea acestei etnii si ca locuitorii unei localitati ar trebui sa aleaga daca acestia se pot stabili sau nu in satul lor.
Cu Dumnezeu la urna
Aproape jumatate din populatia rurala declara ca nu este deloc important sa se gindeasca la altii, iar alti 60% cred ca nu poti fi prea increzator in cei de linga tine. Satenii sint sceptici fata de persoanele care au alta religie si nationalitate sau fata de cei pe care ii intilnesc pe strada. Taranul roman nu crediteaza prea mult nici oamenii de afaceri, politistii, asociatiile agricole, consilierii locali sau primarul. Acorda in schimb toata increderea preotului, doctorului si profesorilor. Mai crede in Dumnezeu, in pacat, in Rai, in Iad si in viata de apoi, iar peste 70% dintre cei care traiesc la sat se roaga in fiecare zi. De altfel, daca un candidat cu care doreau sa voteze nu crede in Dumnezeu, jumatate dintre ei ar renunta sa ii mai ofere votul. Dupa parerea lor, oamenii care nu cred in Dumnezeu sint mai putin cinstiti, mai egoisti, mai putin fericiti si mai putin destepti.
Criptocapitalism
90% dintre locuitorii satelor romanesti nu sint racordati la gaze si nu au canalizare. Apa vine cu galeata din fintini si cismele, iar closetul se afla in curte. Cu toate acestea, satenii nominalizeaza locuinta in topul satisfactiei, alaturi de familie, prieteni si siguranta personala. Ei ramin insa nemultumiti din cauza banilor si a felului in care traiesc, jumatate declarind ca viata lor decurge aproximativ la fel ca anul trecut. Fata de acum trei ani insa, procentul celor care nu isi permiteau nici macar strictul necesar a scazut, dezvoltindu-se comunitatea celor care isi permit un trai decent. O treime dintre tarani isi pastreaza optimismul, avind credinta ca traiesc mai bine decit parintii lor si ca anul viitor viata va fi mai buna decit anul acesta. Tot o treime dintre ei nu se considera nici bogati, nici saraci. O diferenta sensibila fata de acum trei ani se observa in partea bogata a comunitatii rurale, unde grupul celor care se considera oarecum instariti (nivelul 7,8 si 9, pe o scala de zece) a crescut cu doua-trei procente. In opinia lor, cauzele saraciei sint lenea, lipsa norocului si faptul ca nu-i ajuta statul. Pe linga acestea, vina o mai poarta si provenienta dintr-o familie saraca sau nedreptatea sociala. Cu toate acestea, jumatate dintre cei intrebati cred ca este mai important sa aiba un salariu mic si sigur, decit unul mare, dar nesigur, iar unul din cinci considera ca diferentele dintre venituri ar trebui sa fie mici si ca statul ar trebui sa isi asume mai multa responsabilitate fata de bunastarea fiecaruia.
Harnici relaxati
Respondentii declara ca primaria, presedintele si premierul sint cei mai in masura sa redreseze problemele care ar putea sa le afecteze gospodaria. Unul din cinci sateni nu crede ca repararea drumurilor sau alte proiecte de acest fel pot fi duse la indeplinire in satul lor. Piedicile depind de primarul care nu e bun si coordonarea defectuoasa. Optimistii, in schimb, se bazeaza pe harnicia comunitatii, desi intilnirile comunitare sint aproape inexistente pentru 80% dintre sateni. Majoritatea lor sint complet indiferenti la proiectele primariei, dar au o parere buna despre cei care se intereseaza de astfel de lucruri si inteleg ca ar fi foarte folositor pentru gospodaria lor daca s-ar informa mai mult. 11% dintre sateni au afaceri, restul neavind nici o intentie sa investeasca intr-o astfel de actiune. Un procent apropiat il constituie si cei interesati de plecarea in strainatate, indiferent de motivul calatoriei. 16% dintre ei au plecat insa si s-au intors cu bani, pe care i-au folosit pentru copii, cheltuieli obisnuite, electrocasnice si constructia unei case.
UE, lapte, miere si igiena
Satul romanesc ar vota pentru aderarea la UE, pentru ca le ofera speranta. Sursele de informare despre Uniune sint mass-media, vecinii, rudele si prietenii, jumatate dintre sateni fiind la curent cu programele SAPARD si inca o treime avind cunostinta despre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si Programul de Dezvoltare Rurala al Bancii Mondiale. Cind vine vorba despre restrictiile pe care le-ar putea aduce integrarea, satenii se impart in doua tabere aproximativ egale. Jumatate dintre ei ar fi de acord cu reglementarile igienei pentru obtinerea laptelui si a carnii sau cu restrictii la viile hibride, ceilalti declarindu-se impotriva. UE ar aduce, in opinia lor, mai multe subventii pentru agricultori , o viata mai buna pentru tinerii din sat, venituri mai mari in ograda si sansa de a vinde mai multe produse. Exista insa si sceptici rurali care cred ca viata lor va fi mai grea dupa aderare cel putin cinci ani.
