Social

Cruciada gramaticilor

Noua Gramatica academica a limbii romane (GALR), lansata saptamina trecuta, dar deocamdata putin cunoscuta, a stirnit deja discutii si nelamuriri. Lingvistii ne linistesc insa: nu se schimba decit detalii tehnice.

Daca ne intrebam cit de dificil va fi sa vorbim corect romaneste, dupa regulile din noua lucrare, autorii si referentii cartii raspund la unison ca ea nu schimba modul in care trebuie sa vorbim si sa scriem. Dupa spusele lor, GALR doar observa si descrie, cu metode stiintifice aduse la zi, modul in care functioneaza limba. In plus, ca orice lucrare stiintifica de specialitate, ea nu este accesibila si aplicabila imediat pentru publicul larg. Deocamdata, nici elevii nu au motive de ingrijorare. Inspectorul scolar general al municipiului Bucuresti, Cristian Alexandrescu, ii asigura ca anul acesta vor raspunde la examene dupa vechea gramatica.

Nici un motiv de ingrijorare

Cei care au elaborat gramatica academica, lingvisti cu greutate, considera ca lucrarea nu trebuie sa ingrijoreze pe nimeni. Gabriela Pana Dindelegan, sefa Catedrei de limba romana de la Universitatea din Bucuresti si coautor al lucrarii, explica pe intelesul tuturor ca limba ramine aceeasi: O gramatica nu modifica structura limbii. Rolul ei este de a extrage si a interpreta regulile. Ca tip de gramatica descriptiva, GALR ne ajuta sa stim mai mult si mai profund despre structura limbii romane actuale. Ca tip de gramatica normativa, atrage atentia asupra greselilor.

Prea dificila pentru gimnaziu

Dintre autorii lucrarii, si Rodica Zafiu incearca sa inlature orice motiv de panica: Unii au ideea ca ea trebuie aplicata ca atare in scoala. Dar, daca aici sint discutate mai multe complemente, nu inseamna ca elevii le vor studia pe toate. Nici din gramatica veche nu se aplica totul in scoala. Ioana Vintila Radulescu, referent al lucrarii, considera ca aceasta nu afecteaza omul de rind. Ceea ce era corect si incorect pina acum a ramas, in mare, la fel. Din pacate, in scoala, gramatica se face in clasele V-VIII, iar acestea sint lucruri prea dificile la acest nivel.

Profesorii o vor aplica

Profesorii vor studia Gramatica Academiei pentru a-i invata pe elevi cum functioneaza limba romana, conform prevederilor noii lucrari. Inspectorul scolar Cristian Alexandrescu spune ca ei vor primi treptat toate informatiile si tot treptat vor fi impuse in scoli: Daca facem totul repede, va iesi o nebunie. Intii va fi o perioada de dezbatere. In toamna aceasta apar manuale scolare noi pentru clasele a IV-a si a XI-a, care cuprind anumite elemente de gramatica, insa ele au fost structurate inainte de lansarea GALR. Liliana Preoteasa, care conduce Directia pentru invatamint preuniversitar din Ministerul Educatiei, ne informeaza ca modificari pot aparea in manualul de clasa a XI-a: Profesorii oricum vor aplica noua gramatica in scoli anul viitor. Daca lucrurile se schimba din mers, din mers ne schimbam si noi.

Presa si editurile au scapat

Daca elevii vor studia limba romana dupa noile metode academice, noua gramatica nu va afecta editurile si presa, pentru ca modul in care folosim limba romana ramine acelasi. Editorii si jurnalistii vor decide sa aplice sau nu modificarile de grafie - nicio si niciun in loc de vechile nici o si nici un. Acestea insa au aparut in Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (DOOM2), lansat in 2005. Rodica Zafiu ne asigura ca GALR nu le consemneaza, pentru ca ele sint simple conventii de scriere si gramatica nu are nici o legatura cu asta. Pluralul unor cuvinte, cum ar fi cireasa, intereseaza editurile si presa, la fel ca pe orice vorbitor de limba romana. Autorii lucrarii afirma ca pluralul dublu, in i si e, se folosea in limbajul curent, iar noua gramatica nu face decit sa consemneze fenomenul, ambele variante fiind acceptate.

Zece conjugari si mai multe complemente

Noua Gramatica academica studiaza structura limbii romane mai amanuntit decit o facea gramatica veche. In cazul verbului, ea distinge zece conjugari in loc de patru. Verbele de la conjugarea I, de exemplu, cu terminatia -a la infinitiv au forme diferite pentru persoana I singular. Astfel, spunem eu lucrez - cu ez, dar spunem eu cint - fara -ez. GALR numeste, de asemenea, mai multe tipuri de complemente. Astfel, complementul indirect in acuzativ - cu Ioana din m-am intilnit cu Ioana devine complement prepozitional. GALR discuta constructia discursului si a textului. Ea insista pe elemente ca anafora, care reiau, folosind alte cuvinte, ceva ce a fost deja mentionat - Dan a plecat acasa cind si-a dat seama ca e tirziu. El (Dan) era obosit.

DOOM2, dictionarul care a pus pe jar lingvistii
Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic (DOOM2), lansat vara trecuta, este puternic contestat, mai cu seama de lingvistii din provincie, care nu au fost consultati deloc.

Cele mai vehemente nemultumiri fata de DOOM2 au fost exprimate la Institutul de Filologie Al. Philippide din Iasi. Pentru o lucrare de interes national cred ca trebuiau consultati cit mai multi specialisti, din toate centrele universitare, crede cercetatorul Ioan Oprea, aratind ca menirea acestui dictionar nu era in nici un caz aceea de a intari ideea ca uzul invinge pina la urma. Aceste institute trebuie sa aiba grija tocmai ca limba romana sa fie pe masura unei culturi moderne, comenteaza lingvistul.

Profesorul Dumitru Irimia, de la Universitatea Al. I. Cuza, e de parere ca era o exigenta morala, nu doar stiintifica, consultarea tuturor specialistilor. DOOM2 i-a deranjat cel mai mult pe lingvisti prin absenta lui sint, care, considera ei, ar fi trebuit pastrat macar ca forma istorica. Ioana Vintila-Radulescu, coordonatoarea DOOM2, considera insa ca sint nu putea sa mai apara in noul dictionar pentru ca ar fi creat confuzie, mai ales in rindul populatiei scolare, care ar fi fost sanctionata prin nota daca l-ar fi folosit, dupa intrarea in vigoare a noilor norme.

Autorii sub lupa criticilor

O alta acuza legata de DOOM2 a vizat graba in care s-a facut dictionarul si discretia totala, lipsa oricarei dezbateri anterioare. Era o comanda sociala. Ultimul dictionar a aparut in 1982 si nici acesta nu se mai gasea, decit pe la anticari. Am lucrat zi si noapte, chiar si in weekenduri, arata coordonatoarea. Experienta autoarelor, ca si modalitatea de selectie a lor au fost puse si ele sub semnul intrebarii. Nu a contat decit profesionalismul, iar selectia am facut-o eu, in calitate de coordonatoare. Am urmarit sa fim din zone geografice diferite, din generatii si cu inclinatii diferite, spune Ioana Vintila-Radulescu. Toate aceste controverse, cred criticii DOOM2, nu se vor stinge decit cu aparitia unui nou DOOM. (M.Corlatan)


Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea