Dupa sase luni in care presedintele Traian Basescu nu a ratat nici o ocazie de a vorbi despre necesitatea alegerilor anticipate, iar premierul Calin Popescu Tariceanu nu a ratat nici o ocazie sa le refuze si sa explice opiniei publice ca respectarea calendarului de integrare in UE nu permite o criza politica, cei doi au cazut la pace ieri la pranz. Tariceanu s-a lasat convins dupa ce a auzit in glasul sefului statului cum a primit acesta decizia Curtii Constitutionale de a returna Parlamentului pachetul de legi ale Justitiei.
MIERCURI, ORA 22:00. La intoarcerea din Grecia, pe aeroportul Otopeni, premierul Tariceanu tot nu vede necesitatea anticipatelor, afirmand ca ele nu reprezinta o varianta oportuna in prezent. "Avem o serie de alte probleme mult mai importante de rezolvat si cred ca in aceasta perioada nu este deloc oportun sa discutam despre alegerile anticipate", a declarat el. Printre problemele cu care se confrunta autoritatile, premierul a mentionat atat integrarea europeana a Romaniei, cat si decizia Curtii Constitutionale privind respingerea unor articole din pachetul legislativ privind reforma justitiei si regimul proprietatii.
ORA 23:00. Calin Popescu Tariceanu are o discutie cu Traian Basescu despre situatia generata de refuzul Curtii Constitutionale. Tariceanu e de parere ca situatia se poate rezolva in Parlament si ii cere presedintelui sa convoace cele doua Camere. Seful statului are o alta opinie: acum sau niciodata, Caline! Surse liberale spun chiar ca Traian Basescu ar fi amenintat ca in caz contrar ministri PD isi vor da demisia. In Modrogan, pedistii adunati sa ii aranjeze ploile pentru Consiliul National de sambata si functiile de vicepresedinti, afla ca Tariceanu a fost convins sa accepte anticipatele.
JOI, ORA 10:00. Sedinta de guvern programata pentru aceasta ora nu mai are loc. Premierul lipseste. E in sedinta Biroului Permanent Central al PNL. Aduce treptat vorba despre anticipate cand nimeni nu se asteapta ca el sa fie cel care face asta. Mai ales ca, la inceputul sedintei mai multi liberali au sustinut sa nu se organizeze anticipate. Deputatul Cristian Boureanu si ministrii Gheorghe Flutur si Ionut Popescu sunt de parere ca dorinta lui Basescu de a face anticipatele trebuie acceptata de liberali. In favoarea anticipatelor nu exista un argument concret, nu se identifica o situatie de criza, intrucat legile justitiei pot fi rezolvate in Parlament. Liberalii cad insa de acord ca daca tot vrea Basescu sa faca anticipate, acum e momentul.
Liderii liberali se intalnesc cu Emil Boc, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Sorin Frunzaverde, Radu Berceanu si Gheorghe Seculici, care afla de la premier ca e gata de anticipate. Surse din Alianta spun ca la discutie este chemat si liderul UDMR Marko Bela, care isi da si el acordul.
ORA 12:00. Cei doi presedinti PNL si PD, insotiti de cate trei membri ai PNL si PD iau calea Cotroceniului. La aceasta ora, liderii PD si PNL inca se inghesuie sa nege orice discutie despre anticipate si cu atat mai mult discutiile de noaptea trecuta dintre Basescu si Tariceanu.
ORA 13:00. Primul care sparge gheata este deputatul PD Stelian Dutu care de la Constanta afirma ca singura solutie dupa decizia Curtii Constitutionale o constituie alegerile anticipate si ca e "impetuos necesar" ca ele sa fie organizate in toamna. Dutu precizeaza ca vorbeste in nume personal, dar anunta ca in aceeasi zi "s-ar putea sa fie luat un punct de vedere comun din partea Aliantei".
ORA 13:30. Aliatii pleaca de la Palat. Surse din PNL si PD spun ca acolo s-a stabilit ca premierul va demisiona, impreuna cu ministri PNL si PD. Traian Basescu urmeaza sa desemneze un nou premier. Surpriza: tot Calin Popescu Tariceanu. Calculul aliatilor mizeaza pe faptul ca noul Cabinet facut de acesta va pica in Parlament, cu sprijinul UDMR. Urmatoarea propunere a presedintelui pentru sefia Guvernului va fi tot Calin Popescu Tariceanu, iar dupa o noua respingere a Cabinetului, presedintele ar urma sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri anticipate. Cu promisiunea ca premierul pe care il va desemna dupa ele sa fie tot Calin Popescu Tariceanu. Conform acestui calendar, noul scrutin ar trebui sa aiba loc duminica, 2 octombrie.
16:30. Tariceanu anunta ca a decis sa demisioneze, impreuna cu membrii Cabinetului.
INOPORTUN
"Avem o serie de alte probleme mult mai importante de rezolvat si cred ca in aceasta perioada nu este deloc oportun sa discutam despre alegerile anticipate" - Calin Popescu Tariceanu 6 iulie 2005
FINAL
"I-am anuntat pe membrii Cabinetului ca eu consider ca actualul Executiv trebuie sa-si incheie misiunea, sa angajam procedurile necesare pentru declansarea alegerilor anticipate" - Calin Popescu Tariceanu 7 iulie 2005
Boc - Guvernul, in functie pana la alegeri
Actualul Cabinet va ramane in functie pana cand urmatorul guvern va depune juramantul, a declarat aseara presedintele PD Emil Boc. "Nu am discutat eventuale schimbari de ministri si vad de ce ar putea sa se intample asta", a mai precizat el.
UNU LA UNU. Schimbari va suferi insa protocolul Aliantei PNL-PD, sustin surse democrate. Daca la precedentele alegeri, listele parlamentare s-au facut in favoarea liberalilor care au avut un numar aproape dublu de parlamentari, de data aceasta PD se situeaza in sondaje peste PNL. Pedistii spun insa ca listele vor fi facut in proportie de unu la unu, PNL si PD urmand sa aiba un numar egal de reprezentanti pe liste. Emil Boc a aratat aseara ca Alianta va merge impreuna in alegeri fara indoiala. El a confirmat ca scrutinul ar putea avea loc in septembrie-octombrie, calendarul urmand a fi stabilit saptamana viitoare. Tema alegerilor anticipate va figura prima pe ordinea de zi a sedintei Consiliului National de sambata.
LEGILE JUSTITIEI. Boc a lasat de inteles totodata ca parlamentarii Aliantei nu vor participa in Parlament la dezbaterile legate de prevederile declarate neconstitutionale din pachetul legislativ privind reforma in Justitie. "Nu putem participa la un simulacru in Parlament. Oamenii nu ne-au votat sa contemplam decizii. A capitula in fata deciziei Curtii, ar insemna sa inselam electoratul", a spus Boc. In opinia sa, victoria Aliantei in alegeri ar demonstra lipsa de legitimitate a Curtii Constitutionale. "Vom vedea ce legitimitate va mai avea Curtea Constitutionala, in conditiile in care votul dat de populatie va fi in favoarea Aliantei", a mai spus Boc, explicand ca si daca membrii Curtii vor ramane aceiasi, Curtea va fi una "suspendata". (Oana Stancu)
Curtea Constitutionala - Judecatorii sunt independenti
Potrivit Legii 47/2002, Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori numiti pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de presedintele Romaniei. Fiecare Camera a Parlamentului numeste, cu votul majoritatii membrilor sai, la propunerea Biroului Permanent si pe baza recomandarii Comisiei Juridice, in calitate de judecator, persoana care a intrunit numarul cel mai mare de voturi.
SCHIMBARE. Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din numarul judecatorilor din trei in trei ani. Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea atributiilor lor, sunt inamovibili pe durata mandatului si nu pot fi trasi la Raspundere juridica pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor.
VALABILITATE. Mandatul de judecator al Curtii Constitutionale inceteaza: la expirarea termenulu pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de sase luni; daca nu mai are cetatenia romana si domiciliul in tara, daca devine membru de partid sau pentru incalcarea grava a obligatiilor prevazute la articolului 64 din Legea 47/2002, printre care: sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul Constitutiei; sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor si sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta Curtii Constitutionale; in adoptarea actelor Curtii Constitutionale sa-si exprime votul afirmativ sau negativ, abtinerea de la vot nefiind permisa.
Demisie anuntata, dar inca nescrisa
Primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu, a anuntat ieri ca, dupa consultarea cu liderii coalitiei guvernamentale, a decis ca actualul Cabinet "trebuie sa isi incheie misiunea". Demisia premierului si a Cabinetului pe care il conduce nu este, deocamdata, decat un act politic, caci actul in sine al demisiei nu a fost semnat.
Sedinta de guvern de ieri s-a incheiat intr-un mod neasteptat: premierul a anuntat ca, impreuna cu Executivul pe care il conduce, va demisiona. Tariceanu nu aprecizat insa o data exacta a depunerii efective a demisiei, insistand asupra faptului ca aceasta va veni in momentul adoptarii unei strategii in coalitie privind calendarul declansarii de anticipate, preconizate a avea loc in zilele urmatoare. In plus, premierul a anuntat ca Executivul a decis adoptarea printr-o ordonanta de urgenta a pachetului de reforma privind legile proprietatii.
Va prezentam in continuare textul integral al declaratiei premierului Calin Popescu Tariceanu.
"Doresc sa va informez asupra continutului discutiei pe care am avut-o astazi cu membrii Cabinetului, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale de a respinge o serie de articole din legea prin care Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului si care a primit aprobarea Parlamentului prin respingerea motiunii initiate de opozitie.
Suntem in fata unei situatii politice in care Curtea Constitutionala amputeaza in mod esential continutul legilor reformei Justitiei si practic impiedica actualul Executiv, care a primit increderea Parlamentului, sa continue procesul de reforma. Procesul de reforma a Justitiei este un element necesar in plan intern si reprezinta de asemenea un angajament esential pe care Romania si l-a luat fata de Uniunea Europeana. Cu procesul reformei Justitiei blocat, nu avem nici o sansa sa obtinem un raport de monitorizare favorabil, care sa permita aderarea Romaniei la UE in 2007. In fata acestei situatii nu exista decat o singura solutie: solutia este sa ne intoarcem din nou la electorat, prin depunerea demisiei Guvernului si sa asteptam verdictul popular. Votul popular este cel care va decide daca Romania vrea sa mearga in continuare pe reforma Justitiei sau vrem sa mentinem acelasi sistem ticalosit, o Curte Constitutionala care este dominata politic de fostul partid aflat la putere si care incearca prin toate mijloacele sa-si apere privilegiile, pentru ca prin ceea ce s-a intamplat, observam foarte clar, se incearca mentinerea privilegiilor care exista in acest moment in Justitie. Este un lucru pe care il constatam, si eu constat cu amaraciune ca procesul de reforma a Justitiei este practic in acest moment impiedicat. Numai decizia votului va putea sa restabileasca un sens normal, pentru ca prin aceasta decizie Curtea Constitutionala pune intr-o situatie fara precedent, subliniez, fara precedent, atat Guvernul, cat si Parlamentul. Nu putem sa ne facem ca nu vedem acest fapt grav si nu exista, din pacate, o formula procedurala care sa ne permita sa iesim din acest impas. Trebuie sa dam populatiei posibilitatea sa spuna ce vrea, trebuie sa dam populatiei posibilitatea sa dea un mesaj clar care va fi, sunt convins, cel legat de necesitatea reformei, de necesitatea continuarii refrmei Justitiei.
De aceea am anuntat membrii Cabinetului ca in acest moment consider ca actualul Executiv trebuie sa-si incheie misiunea, sa declaram procedurile necesare angajarii alegerilor anticipate.
Am discutat acest lucru in aceasta dimineata cu partenerii de coalitie, le-am facut o informare asupra modului in care vad situatia si asupra solutiei pe care o preconizez.
Este o decizie irevocabila pe care am luat-o, voi cere in continuare partidelor din coalitie sa demareze procedurile interne de aprobare a dizolvarii, practic, a Parlamentului prin procedurile constitutionale cunoscute, va trebui, odata demisia prezentata, sa ne prezentam din nou, dupa investirile succesive facute de presedinte pentru formarea Guvernului, in Parlament, deci in conformitate cu procedurile constitutioanle va trebui sa declansam alegerile anticipate.
In aceasta seara voi merge sa-l informez pe presedintele Basescu asupra acestei decizii si sigur ca astept partidele membre ale coalitiei sa ia act de aceasta decizie a mea si sa o sustina pentru a putea in final degaja o solutie politica ce ar permite Romaniei sa continue cu reforma sistemului Justitiei si sa-si respecte angajamentele legate de aderarea la UE. Vreau sa subliniez ca, in continuare, Executivul in aceasta perioada va continua sa-si indeplineasca angajamentele luate, va continua eforturile pe calea respectarii angajamentelor pentru integrarea in UE, ramane un obiectiv prioritar fara doar si poate".
INTALNIRE
Presedintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu ( foto ), va avea zilele urmatoare o intalnire cu premierul Calin Popescu Tariceanu, in care va fi abordat subiectul alegerilor anticipate, a afirmat purtatorul de cuvant al PC, Bogdan Ciuca .
Partidul Conservator a luat act de hotararea premierului, care urmeaza sa fie dezbatuta in cadrul partidului, a aratat Ciuca. El a precizat ca liderul PC va avea zilele urmatoare o discutie cu premierul, la care va fi abordat subiectul alegerilor anticipate.
Pozitia pe care conservatorii o vor adopta in urma discutiilor si a argumentelor prezentate va fi determinata de "solutia care va oferi stabilitate", a mai spus el.
DEMISIA, SA?PTA?MA?NA VIITOARE
Ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, a declarat ieri ca premierul Tariceanu si va anunta demisia la sfArsitul saptamAnii viitoare, iar n acel moment se va considera ca ntregul Cabinet si-a ncetat mandatul. Premierul si va nainta demisia probabil la sfArsitul saptamAnii viitoare, dupa ce Executivul va aproba proiectele de acte normative care trebuie discutate urgent, a precizat Olteanu.
Procedura constitutionala
Declansarea alegerilor anticipate se poate face, conform Constitutiei, printr-o procedura complicata.
Primul pas pentru declansarea alegerilor anticipate este ca premierul Calin Popescu Tariceanu sa-si inainteze demisia presedintelui Traian Basescu. Aceasta ar fi varianta cea mai simpla pentru a demara procedura. O alta varianta este ca Parlamentul sa-si retraga votul de incredere acordat actualului Executiv.
MOTIUNE DE CENZURA. Pentru a se ajunge la retragerea increderii acordate Guvernului, este necesara depunerea unei motiuni de cenzura. Conform articolului 113 din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna , pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii, se dezbate dupa trei zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere. Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea, prevede acelasi articol.
VARIANTA DE PREFERAT. De aceea, cel mai probabil va fi preferata varianta demisiei primului-ministru. Guvernul al carui mandat a incetat indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Executiv, prevede articolul 110, alin. 4, din legea fundamentala.
Dupa demisia primului-ministru si, implicit, a intregului Cabinet, seful statului trebuie, conform articolului 103, alin. 1, din Constitutie, sa desemneze un nou premier care sa formeze Guvernul, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
VOT DE INCREDERE. "Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de zece zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului", prevede articolul 103, alin. 2, din legea fundamentala. Conform aceluiasi articol, programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, iar Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Presedintele Traian Basescu il poate desemna tot pe Calin Popescu Tariceanu sa formeze noul Guvern sau o alta persoana.
DIZOLVARE
Insa, pentru a se ajunge la anticipate, adica la dizolvarea Parlamentului de catre presedintele Basescu, este necesar ca Parlamentul sa fi respins doua solicitari de investitura a Guvernului. Articolul 89 alin.1 din Constitutie stipuleaza ca, "dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura". Potrivit aceluiasi articol, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data in cursul unui an, dar nu poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului presedintelui tarii si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta. Respingerea solicitarilor de investitura a unui nou guvern se face prin votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
