Social

Controversatii Nobelului

Unul dintre reprosurile aduse Academiei Suedeze vizeaza din ce in ce mai pronuntatul criteriu geopolitic care ar fi dictat de foarte multe ori alegerea cistigatorului. Aproape ca nu a existat festivitate de decernare a Nobelului pentru Literatura care sa nu fie urmata de dezbateri, controverse, daca nu chiar de scandaluri. Istoria rivnitului premiu a alimentat speculatii, zvonuri si mai ales critici privitoare la modul in care cei 18 seniori ai literelor delibereaza si numesc laureatul. Una dintre cele mai aprinse controverse din ultimii ani a fost stirnita in jurul scriitoarei austriece Elfriede Jelinek. Autoare de romane, in care a exploatat din plin violenta si sexualitatea, si a unor piese de teatru care i-au scandalizat pe nationalistii austrieci, Jelinek si-a atras oprobriul conationalilor cu convingeri de dreapta. Jörg Haider, liderul partidului austriac de extrema dreapta, a raspindit prin Viena afise cu textul “O vreti pe Jelinek sau vreti arta?”. Dupa decernarea premiului, voci din cercurile de intelectuali din Viena si-au exprimat dezamagirea ca premiul nu i-a revenit lui Peter Handke, un autor controversat la rindul lui, insa mai vizibil si mai bine cotat decit Jelinek. Scandalul insa nu s-a oprit aici. Anul urmator, cind Nobelul i-a revenit lui Harold Pinter, incomodul dramaturg britanic, unul dintre membrii Academiei Suedeze, Knut Ahnhurd, a demisionat si a criticat extrem de dur romanele lui Jelinek. Intr-o publicatie suedeza de mare vizibilitate, Ahnhurd o desfiinta pe austriaca, reducindu-i romanele la “pornografie violenta, dezgustatoare si ieftina”. Demisia lui Ahnhurd a fost interpretata drept un protest la premierea lui Pinter, notoriu pentru fermitatea vederilor sale politice. Critic al guvernarii Bush, al politicii lui Tony Blair si vehement impotriva razboiului din Irak, Pinter nu era nici pe departe un candidat care sa vrea sa se faca simpatic. Nedumeriri a stirnit si anuntarea Nobelului din 2000, care i-a revenit autorului chinez Gao Xingjian, un disident persecutat si trimis in taberele de reeducare in timpul revolutiei culturale din China. Inainte sa primeasca Nobelul, scriitorul traia intr-un anonimat complet in Franta, iar vestea decernarii premiului aproape ca a trecut neobservata in China, cu care nu mai avea de mult nici un contact. Intr-o situatie asemanatoare a fost si scriitorul ungur Imre Kertész, foarte putin cunoscut in Ungaria, mult mai bine cotat insa in Germania, tara in care i s-au tradus si cele mai multe carti. Singura justificare a prestigioasei distinctii ar rezida, dupa contestatarii lui Kertész, in experienta Holocaustului si in modul in care a criticat guvernul ungar pentru nerecunoasterea atrocitatilor. Unul dintre cei care au inventariat citeva obiectii posibile si plauzibile la alegerea lui Kertész a fost poetul si traducatorul maghiar George Szirtes. Opiniile lui au fost publicate in “The Times”, imediat dupa ce Academia Suedeza l-a premiat pe scriitorul din Ungaria. Unul dintre argumente era chiar cel al notorietatii reduse in tara de origine, criteriu care antreneaza o noua obiectie , cea privind reprezentativitatea scrierilor lui Kertész pentru literatura ungara, avind in vedere ca centrul de greutate al romanelor este reprezentat de experienta Holocaustului, si nu de societatea ungara. Discutiile in jurul lui Kertész nu se compara insa cu scandalul urias pe care l-a declansat premierea iconoclastului dramaturg italian Dario Fo, in 1997. Membru convins al partidului comunist, subversiv pina in maduva oaselor, Dario Fo nu s-a ferit sa satirizeze scena politica italiana sau politicile Vaticanului. Toata suflarea literara din Italia a fost stupefiata la aflarea vestii. Indignati si scandalizati, intelectualii italieni, cu putine exceptii, nu puteau concepe un asemenea verdict: “Nimeni nu se astepta. Ce inseamna asta? Totul se schimba, pina si literatura”, conchidea, dezamagit, criticul italian Carlo Bo. Singur Georgio Sthreler, celebrul regizor de teatru, a primit vestea cu entuziasm. O alta controversa, de proportii comparabile, a stirnit-o acordarea premiului in 1983, cind cistigator a fost William Golding. Alegerea lui Golding a provocat o reactie fara precedent: unul dintre membrii academiei, Artur Lundkvist, incalcind regulamentul impus juratilor, si-a anuntat public indignarea si nemultumirea, argumentind ca Golding e cel mult un scriitor decent, dar in nici un caz din clasa scriitorilor de Nobel. Nemultumiri a stirnit si premierea spaniolilor Camilo José Cela (1989) si Vicente Aleixandre (1977), considerati nereprezentativi pentru literatura spaniola. Cela era ironic clasat drept vedeta tv care vrea sa socheze cu orice pret, iar Aleixandre, considerat prea putin cunoscut, chiar si printre literatii conationali. Nimic nu i-a indignat insa mai tare pe suedezi decit premierea propriilor vedete literare: Eywind Johnson si Edmund Martinson, care si-au impartit premiul in 1974. Sven Delblanc, un cunoscut profesor de istorie la Universitatea Uppsala, a declarat ca selectia a fost dezastruoasa si ca o judecata viciata intr-un astfel de context are iz de coruptie si favoritism. Multe figuri-cult ale literaturii moderne au fost ignorate de Academia Suedeza. Lev Tolstoi, A.P. Cehov, Robert Musil, Marcel Proust, James Joyce, Franz Kafka sau Virginia Woolf sint tot atitea exemple care pot proba vulnerabilitatea criteriilor comitetului din Suedia. In schimb, cel putin in primele decenii de existenta, distinctia a recompensat scriitori cvasinecunoscuti sau reprezentati prin opere inconsistente, in special nordici. Sully Prudhomme (1901), Karl Gjellerup (1917), Frans Eemil Sillanpää (1939) sau Pearl Buck (1938) sint doar citiva dintre laureatii contestati din prima jumatate a secolului trecut. Nici postmodernitatea nu a fost premiata exclusiv pe criterii de excelenta. Scriitori ca Philip Roth, Thomas Pynchon, Salman Rushdie sau Milan Kundera n-au indeplinit criteriile de eligibilitate impuse de suedezi.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea