O nunta cu bucluc
In legea romaneasca, cei care vor sa se casatoreasca trebuie sa aiba peste 16 ani sau peste 15, daca au dispensa de la parinti. Casatoria Anei-Maria Cioaba si a lui Mihai Birita, in virsta de 15 ani, incalca atit legislatia romaneasca, cit si normele internationale. Avocatul Doru Viorel Ursu, nasul printesei minore, acuza statul roman de faptul ca, stiind de planurile celor doi tineri si ale familiilor lor, autoritatile romane nu au intervenit decit dupa reactiile europene asupra obiceiului rom. Ursu nu a confirmat daca mariajul celor doi tineri continua, insa a declarat: Cei doi vor fi impreuna, respectindu-si traditia si legea romaneasca. Acum sapte ani, aproape 40% dintre cuplurile de romi se aflau in aceasta situatie. Erau inregistrati la categoria casatorii fara acte in special cei care faceau parte din categoriile de virste tinere. Raportul crestea de la 20%, in cazul romilor cu virste cuprinse intre 45 si 49 de ani, pina la 80% in cazul grupei de 15-19 ani.
Maritis la limita de virsta
In aceasta dilema, Cioaba crede in compromis: romii sa nu se mai casatoreasca de la 12 ani, dar si autoritatile romane sa scada virsta legala la care se pot casatori tinerii, dupa modelul unor tari ceva mai libertine. Romania este o tara in curs de aderare si credem ca nici un cetatean al Romaniei si nici o minoritate nu trebuie sa puna bete in roate aderarii. M-am gindit in ultima vreme sa schimb in timp traditiile pentru a fi si noi in pas cu normele europene. Schimbarea trebuie sa mearga mina in mina cu pastrarea traditiei, explica Cioaba. In calitate de presedinte al Centrului Crestin al Romilor (CCR), el a initiat alaturi de Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa un plan national de dezvoltare locala in comunitatile de romi intitulat Mariajele timpurii in comunitatile de romi caldarari din Romania -intre traditie si lege. Vrem sa avem discutii cu autoritatile statului. Asa cum noi facem un compromis, asa trebuie si statul sa faca un compromis, spune regele rom, care vrea sa obtina de la autoritatile autohtone scaderea virstei la care se pot casatori tinerii pina la 15 ani. In proiectul propus de etnia roma, tinerii casatoriti inaintea majoratului ar urma sa ramina sub tutela parintilor.
Cu chestionarul la usa cortului
Schimbarea traditiei nu se va face insa fara acordul intregii comunitati, iar pentru asta, Centrul Crestin al Romilor vrea sa aplice un chestionar in rindurile romilor. Acestia vor raspunde la 28 de intrebari, referitoare la care este virsta potrivita pentru incheierea unei casatorii, pentru o sarcina, viitorul traditiilor acestei minoritati sau oportunitatea acceptarii planningului familial.
In paralel cu chestionarul, regele Florin Cioaba intentioneaza sa poarte discutii si cu liderii celorlalte asociatii ale romilor.
Vorbe in vint
Antropologul Vintila Mihailescu considera ca proiectele lui Florin Cioaba au toate sansele sa ramina la stadiul de discurs public si atit. Schimbarea virstei de casatorie nu este o schimbare oarecare, ci tine de un anumit stil de viata. Cei care si-au schimbat stilul de viata nu se mai casatoresc oricum la virste fragede, iar cei care nu au facut-o, nu vor renunta sa se casatoreasca timpuriu pina nu se va schimba ceva in viata lor. Ca discurs public, gestul regelui Cioaba este unul bine venit, dar el ramine un discurs, fara efecte reale la nivelul conationalilor sai, este de parere Mihailescu.
Psihologul Mictat Ahmet Girlan crede ca doar atunci cind va creste nivelul de educatie al romilor si se va introduce obligatia de a urma cursurile scolilor, membrii etniei se vor casatori la 16 ani.
Ambasadorii romilor
Florin Cioaba propune totodata infiintarea unor birouri de consiliere a romilor in afara granitelor. El vrea sa incheie un acord cu Ministerul Administratiei si Internelor si cu cel de Externe in vederea acestor centre, care sa functioneze pe linga ambasadele Romaniei din Vestul Europei. Romul ajuns in strainatate e confuz. Ambasadorii nu il primesc niciodata, consulatele nu il baga in seama.
Un asemenea birou ar ajuta considerabil la scaderea infractionalitatii, crede Cioaba, adaugind ca are si romii potriviti pentru a ocupa aceste posturi.
Oferiti in dar si primiti cu bratele inchise
Conform datelor din documentarul fotografic despre minoritatile nationale din Romania, publicat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, numarul estimat al romilor este de 535.140. Acestea sint datele oficiale ale recensamintului din 2002, dar se pare ca numarul lor real depaseste 1,5 milioane de persoane. Cele mai numeroase comunitati se gasesc in judetele Mures, Dolj, Bihor, Cluj si Bucuresti. O majoritate de 60% este vorbitoare de romani, care poate fi actualmente studiata de la invatamintul primar pina la cel universitar. Data sosirii membrilor acestei etnii pe teritoriul Romaniei este nesigura. Conform unui document datat 1387, semnat de Mircea cel Batrin, se estimeaza ca romii au ajuns in Valahia cu cel putin un secol inainte de acea data. Timp de citeva secole, au trait in iobagie. Un alt document, datat din 1385, mentioneaza, sub forma unei note de receptie, ca 40 de familii de tigani sclavi au fost oferiti ca dar. De aici se trag denumirile celor aproximativ 40 de neamuri de romi, asociate cu ocupatiile lor traditionale: lautari, florari, geambasi, rudari, caldarari, gabori sau ursari. Au fost eliberati in primele decenii ale secolului al XIX-lea odata ce in Romania s-a simtit influenta ideilor iluministe. Istoria comunitatii rome a fost marcata de regimul Antonescu, in timpul caruia multi dintre membrii acestei etnii au fost deportati in Transnistria.
