Social

Cine a invins anti-coruptia?

Lupta impotriva coruptiei a urmat soarta luptei impotriva comunismului. Cele doua mari operatiuni de curatare a tarii au esuat. De-acum, nu putem spera decat la o asemenea administrare a raului cronicizat incat sa-l faca suportabil.

Lupta impotriva coruptiei a esuat din doua motive. Primul e de ordin pragmatic: nu a dat rezultate. Personajele percepute de toata lumea drept „mari corupti“ sunt bine, neatinse, fac politica, discuta strategii de guvernare si vor sa fie presedinti. Al doilea, e de ordin simbolic: discursul public al coruptilor si al trompetelor lor mediatice, care spune „nici voi nu sunteti altfel decat noi“, a prins. Viata politica apare cetateanului ca o cloaca in care absolut toata lumea se balaceste mimand ipocrit grija pentru propria curatenie.

Vina pentru esecul luptei impotriva coruptiei trebuie, cred, riguros impartita intre politic si judiciar.

Momente exasperante, precum cel al fugii parlamentarilor din fata votului cand a venit vorba de dnii Mitrea si Nastase, se completeaza cu situatii enervante, precum recentul caz Mazare vs DNA. Daca inteleg bine, unul dintre dosarele pe care DNA le instrumenteaza dlui Mazare se bazeaza pe o expertiza. In aparare, dl Mazare a contestat competenta expertilor si a cerut detalii asupra calificarii profesionale a celor care au intocmit expertiza. Absolut firesc, dupa umila mea parere. DNA a refuzat sa livreze aceste detalii. Deja apare un semn de intrebare. De ce sa refuze DNA o asemenea cerere?

Asa ca dl Mazare a mers in instanta si, dupa cateva luni, a obtinut o hotarare judecatoreasca prin care DNA este obligata sa-i dea aceste informatii. Dupa cum s-a comportat DNA, e clar ca are ceva de ascuns in legatura cu expertii. Probabil ca ceva ce, odata aflat, permite dlui Mazare atacul fatal al expertizei. Daca e asa - si toate indiciile ne indeamna sa credem asta - vine intrebarea de bun-simt: de ce DNA pune un expert contestabil sa faca expertiza doveditoare intr-un asemenea dosar? Iar daca DNA nu stia ca expertul este contestabil, cu atat mai rau pentru DNA.

In alte dosare apar aceleasi intrebari de bun-simt: cum poti sa produci ca proba o inregistrare telefonica stiind ca nu ai mandat de ascultare ? Sau cum de tranta cu termopanele dlui Nastase dureaza de trei ani, iar hotii enorme precum marile privatizari gen Petrom sau atribuirea contractelor de lucrari pentru autostrazi gen Bechtel raman neatinse?

Mai mult sau mai putin similar cazului Mazare, cazuri de mare coruptie vanturate prin presa ultimilor ani se poticnesc in instante. Ne-am obisnuit - cel putin noi, cei care avem o anume viziune asupra luptei impotriva coruptiei - sa banuim imediat judecatorii, sa regretam inamovibilitatea prea repede acordata, sa fim de partea procurorilor. Dar cazul Mazare vs DNA arata ceva ce, poate, ne e teama sa ne asumam. Ca procurorii nostri nu sunt buni profesionalmente.

Din diferite motive, nu sunt in stare sa probeze solid dosare de mare complexitate. Anchetele lor dau rezultate fragile, pe care un avocat cu abilitati le spulbera imediat. Ingineriile financiare ale marilor rechini sunt tot mai complexe si mai sofisticate. Pur si simplu, procurorii nostri nu pot/nu stiu sa abordeze asemenea cazuri. Probabil ca sunt foarte buni sa prinda contabili care falsifica chitante si casieri care fug cu banii, dar nu pot prinde pe unul care manevreaza pe piete financiare inter-nationale si are legiuni de consultanti de prin toate zarile pamantului.

Cineva imi spune ca, mai demult, invitat fiind in emisiunea dlui Turcescu, dl Morar-DNA ar fi spus cu resemnare ca avocatii „lor“ sunt mai buni decat procurorii „nostri“. Asa cred si eu.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea