Social

Chirpiciul, la mare căutare în "ţara paielor"

„Ţara paielor". Aşa i se spunea pe vremuri ţinutului de nord al Moldovei pentru graul cultivat în Campia Jijiei şi calitatea făinei produse aici, celebra făină de trei nule, cunoscută în toată Europa în perioada interbelică, dar şi pentru că, după seceriş, ţăranii îşi clădeau stoguri în faţa gospodăriilor şi îi găseau tot felul de întrebuinţări. Eticheta de „ţară a paielor" se păstrează şi astăzi, dar numai pentru a sugera sărăcia lucie în care trăiesc ţăranii din nordul judeţului Botoşani, a căror viaţă depinde, din multe puncte de vedere, de bălegar. Paiele, baza supravieţuirii săracilor Geografic, „ţara paielor" se întinde de la Săvenii Botoşanilor, prin partea estică a judeţului, pană la Havarna. Acum însă, claiele de grau nu mai stau ca altădată să încurce drumul. Nea Gheorghe Gavril din Havarna are 70 de ani şi ne spune că pe vremuri nu putea vedea în drum de stavilele de paie adunate în faţa casei. Chiar dacă tendinţa s-a tot diminuat în ultimele decenii, tot paiele au rămas baza supravieţuirii sutelor de familii sărace din nordul Botoşanilor. Majoritatea trăiesc doar din pensii de la CAP, care abia ating două sute de lei. Nu au bani să îşi ridice case trainice, din piatră, aşa că au inventat ceva, evident tot pe bază de paie, care să înlocuiască şi cărămida, să fie rezistent, iar iarna să oprească viscolul. Aşa a apărut chirpiciul. Un soi de carămidă, făcută din apă, paie, lut şi bălegar – neapărat de cal -, dar care s-a dovedit mult mai rezistent chiar şi decat plăcile de BCA. Ca să faci chirpici , nu îţi trebuie prea multă şcoală, trebuie doar să calci bine bălegarul şi să nu fii zgarcit cu paiele. „Toată lumea, de la copil pană la ultima babă din sat, ştie cum se face chirpiciul. Nu îţi trebuie carte ca să aduni bălegarul de la cal, să îl calci în picioare, să îl amesteci cu apă, paie şi lut şi să faci forme. Tot secretul stă în bălegar, că ăsta leagă lutul şi paiele. Dacă nu l-ai nimerit pe ăla bun, sau dacă animalul era stricat la maţe, nu ai făcut nimic", spune razand Mărioara Ieremia, din Viişoara. Cat e vara de lungă, pe malul bălţilor şi al iazurilor vezi stavilele de chirpici. O bucată costă 5.000 de lei vechi, ba chiar 7.000, dacă este mai mare. Pentru o casă cu două camere, îţi trebuie trei căruţe de chirpici, adică măcar vreo 2.000 de bucăţi, adică vreo 10 milioane de lei. Oamenii sunt însă sărăci, aşa că îşi fac singuri chirpicii. O casă poate dura şi 70 de ani Ieftine şi călduroase iarna, casele din bălegar, lut, apă şi paie sunt singura soluţie pentru ţăranii din Botoşani. Aşa se face că 70% din casele ridicate în ultimele decenii la Botoşani sunt din bălegar, lut, apă şi paie. Chiar dacă „ingredientele" folosite de ţărani par îndoielnice, inspectorii în construcţii recunosc faptul că asemenea clădiri pot sta în picioare fără probleme şi jumătate de secol. „Normele în vigoare prevăd că locuinţele din chirpici au o durabilitate garantată de 20 de ani, dar practica arată că ele pot rezista şi 70 de ani, dacă sunt întreţinute. Nu recomandăm asemenea case, dar este o soluţie bună pentru cei cu venituri mici din mediul rural, mai ales că materialele folosite oferă confort termic şi sunt rezistente, a declarat ing. Şerban Platon, inspector-şef adjunct în Inspectoratul Judeţean pentru Construcţii Botoşani. Trăiesc cu bălegarul pe pereţi şi în sobă De cand cade bruma, pană dă firul ierbii, prin satele din nordul judeţului te izbeşte un miros puternic de bălegar. Săraci, dar plini de imaginaţie, ţăranii au găsit o soluţie ieftină şi ecologică de a face faţă iernilor geroase din lunca Prutului. Aşa a apărut tizicul: o turtă făcută din apă, bălegar de cal şi paie care se usucă bine, iar iarna se pune pe foc. De la Coţuşca, la Mitoc, spre Rădăuţi Prut, Păltiniş, Havarna, Hudeşti ori Cordăreni, nu este ţăran care să nu aibă în spatele casei măcar cateva sute de bucăţi de tizic. „Ce să facem? Ăsta e lemnul nostru! Cu ăsta ne încălzim şi facem mancare copiilor. E drept că miroase urat balega asta, dar şi banii au miros rău, dacă nu îi ai", spune resemnată mătuşa Filareta Roman din Cordăreni. Bătrana ne dă asigurări că e de ajuns să arunce în foc cinci turte de tizic şi doarme fără griji toată noaptea. Ca să fierbi o mămăligă sau un ceaun cu lapte, sunt de ajuns două bucăţi. Pe vremuri, nu era gospodar cel care nu avea un munte de tizic în faţa porţii. Acum vremurile s-au schimbat, iar tizicul este dovada sărăciei, aşa că tinerii refuză să vorbească, ba chiar scraşnesc din dinţi cand vine vorba de „lemnele de bălegar". Bătranii rad şi povestesc despre tizic ca despre copilul lor. Aşa s-au deprins şi au trăit o viaţă: cu bălegarul pe pereţi şi în sobă. Nu mai visează de mult la o căruţă de lemne şi s-au obişnuit să pună pe foc ce au, de la bălegar la strujeni de porumb şi ciocani. Nu le este ruşine de sărăcia în care trăiesc de o viaţă şi găsesc remedii naturiste fumului scos din sobă de turtele de tizic. „O fi mirosind urat, că doar e bălegar, dar e natural sută la sută. Aşa am ajuns eu la 80 de ani. Dacă trăiam la oraş, cu toate caloriferele lor, eram acum oale şi ulcele", spune încrezător nea Ion Chipăruş. Dejecţiile animale, combustibil european Puterea calorică a tizicului, dar şi calitatea sa de combustibil ecologic sunt recunoscute chiar de şeful societăţii de termoficare Botoşani. „Dejecţiile animale au putere calorică mare. E drept că nu se compară cu huila , dar sunt un combustibil foarte bun pentru încălzirea spaţiilor mici. În plus, sunt o sursă ecologică gratuită. În ţările europene se tinde spre reducerea cheltuielilor şi reducerea noxelor , iar unele state se folosesc de dejecţii pentru a le transforma în energie termică. Sunt de acord cu acest sistem, dar făcut prin procese tehnologice adecvate, pentru a elimina mirosul puternic", a declarat Robert Sorohan, director general al Termica S.A Botoşani. Tizic, tizicuri, s.n. Un fel de turtă prismatică făcută din baligă amestecată cu paie, folosită de ţărani drept combustibil sau ca material de construcţie – din turcescul tezek. (dicţionarul explicativ al limbii romane, Bucureşti, 1998)

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea