Cenzura lui Mao prinde bine la marketingul literar in Occident

Multi autori chinezi ajung sa fie publicati si premiati. Mai putin in tara de origine, mai mult in Europa si SUA. Zilele acestea, ziarul britanic „The Guardian“ anunta ca scriitorul chinez Xiaolu Guo, autorul romanului „20 Fragments of a Ravenous Youth“, este unul dintre principalii nominalizati la Premiile Literare pentru Scriitori Asiatici. Aceasta la doar citeva zile de cind un alt ziar britanic, „The Telegraph“, dedica un intreg material celor mai influenti scriitori chinezi contemporani. Astfel, se demonstreaza una dintre cele mai recente placeri ale cititorului occidental, anume literatura chineza. Pe piata britanica, literatura chineza si-a inceput ascensiunea acum mai bine de zece ani, o data cu publicarea volumului de memorii „Wild Swans“, al lui Jung Chang, care s-a vindut in 10 milioane de exemplare. Dar momentul decisiv l-a constituit anul 2000, cind Gao Xingjian ( foto ), unul dintre cei mai importanti dramaturgi de origine chineza, a primit Premiul Nobel pentru Literatura . De atunci, multi romancieri chinezi au fost descoperiti si promovati de catre editorii din Occident. Temele predilecte ale beletristicii chineze cu priza la cititorii englezi sint sexualitatea si politica. Ambientata intr-un decor exotic, cartea lui Wei Hui, „Shanghai Baby“, a fost tradusa in mai bine de zece limbi si a devenit in scurt timp best-seller, in conditiile in care a stirnit in China reactii violente, autoritatile arzind in public 40.000 de exemplare ale romanului. Povestea unor jocuri erotice , in care personajele ajung sa distruga imagini cu Mao, „Serve the People“, cartea lui Yan Lianke, a avut, mai mult sau mai putin, aceeasi soarta. Abordarea a doua teme atit de sensibile pentru un regim extremist, sexul si politica, a constituit rampa de lansare pentru multi autori chinezi. Michel Hockx, profesor de literatura chineza la Universitatea din Londra, explica ziarului „The Telegraph“ ca foarte multi scriitori se folosesc de cenzura ca metoda de promovare. Interzicerea unui titlu pe piata chineza, pentru atacuri politice sau continut sexual explicit, poate creste cota unui scriitor pe piata occidentala. Anul acesta, doua dintre cele mai puternice aparitii editoriale din Marea Britanie sint „The Shanghai Union of Industrial Mystics“, a lui Nury Vittachi, si „When Red Is Black“, romanul politist al lui Qiu Xiaolong. Acesta din urma a gasit chiar o solutie si mai eficienta pentru a-si cistiga popularitatea: scrie in limba engleza si combina literatura politista cu informatii „de cultura generala“ despre modul de viata al diverselor categorii sociale din Shanghai. Unul dintre efectele colaterale ale acestei mode literare este insa romantarea multor aspecte din contextul social si politic al Chinei.