Ion Gavrila Ogoranu este unul dintre stilpii rezistentei anticomuniste din tara noastra, cel pe care comunistii l-au condamnat la moarte si l-au cautat vreme de 21 de ani, fara sa reuseasca sa-l prinda. Mosul, cum ii spun acum camarazii de lupta, a reusit sa nu fie inchis datorita multor prieteni, dar mai ales sotiei sale, Ana, care l-a ascuns in tot acest timp, desi isi risca viata.
In anul 2001, Ana Gavrila si-a depus acte prin care a solicitat sa i se acorde calitatea de luptator in rezistenta anticomunista. Dupa cinci ani, in urma cu aproape o luna de zile, ea a primit, in sfirsit, un raspuns. Negativ. Comisia i-a raspuns ca ii respinge cererea, intrucit aceasta nu se incadreaza in prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 214/1999, cea care reglementeaza situatia fostilor luptatori anticomunisti . La 84 de ani, bolnava, dar doborita mai mult de dezamagirile de dupa 1989, Ana Gavrila nu mai are putere sa lupte in justitie pentru a-si primi titlul de luptator. Are trei milioane de lei pensie si nu vrea bani mai multi. Nici glorie. A vrut titlul doar ca sa se faca dreptate si celor din rezistenta anticomunista.
O viata in prigoana
Intr-un memoriu trimis ministrului Justitiei, Monica Macovei, Ana Gavrila isi povesteste viata, o lupta continua impotriva sistemului comunist. A fost casatorita cu Petru Sabadus, haituit pentru ca a facut parte dintr-o organizatie anticomunista.
Incepind cu august 1944, si-a ascuns sotul si pe alti studenti cautati de autoritatile romane si sovietice. In casa lor au fost intruniri ale tinerilor care planuiau retrageri in munti si organizarea rezistentei de acolo. Petru Sabadus a fost prins cind incerca sa treaca granita iugoslava alaturi de alti tineri. A fost omorit in bataie la Gherla. Ana a ramas cu doi copii mici si cu anatema de sotie de bandit.
Din 1955, in casa ei si-a gasit adapost un fost prieten al sotului ei, Ion Gavrila, si el cautat de comunisti. Timp de 21 de ani, Ana l-a ascuns pe Ion, condamnat la moarte in lipsa. A fost anchetata de Securitate , alungata de mai multe ori din casa si ramasa fara pamint, animale si fara orice sursa de venit, pentru ca nimeni nu voia sa angajeze sotia unui fost luptator.
Pentru suferinta ei, Ana a cerut acum titlul de luptator si a adus dovezi la dosar, inclusiv acte din arhiva Securitatii. Sotul ei in schimb, Ion Gavrila, n-a cerut niciodata sa i se recunoasca legal lupta. Am socotit ca e o umilire din partea mea daca as cere asta, a spus el.
O victima a legii strimbe
Presedinta Comisiei pentru constatarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista, Semida Popa, nu-si aminteste motivul pentru care i-a fost respinsa cererea. Banuieste insa ca Ana Gavrila face parte din categoriile nedreptatite de lege. Semida Popa ne-a spus ca, potrivit Ordonantei nr. 214, cei care au fost urmariti de Securitate, dar n-au fost arestati sau n-au putut demonstra asta nu se incadreaza in articolul 3, cel referitor la masurile administrative abuzive. Dovada cu martori nu se poate face in comisie, doar in instanta. Asa e legea.
Judecatorul Popa spune ca legea este astfel facuta incit stramutarea sau stabilirea unui domiciliu fortat trebuie demonstrate cu decizii ale autoritatilor de atunci si ca este posibil ca ele sa fi fost cerute, de exemplu, SRI-ului, iar acesta sa fi raspuns ca nu exista o hotarire scrisa de stramutare . Cit priveste raspunsul comisiei dupa cinci ani, el ar putea fi explicat prin aceea ca uneori comisia asteapta si cite doi ani o hirtie care sa vina din partea CNSAS.
Decizia comisiei in cazul Gavrila a fost data pe 28 februarie a.c. Potrivit ordonantei, Ana Gavrila poate contesta decizia la instanta de contencios in termen de o luna, adica pina joi. Ana Gavrila nu vrea insa sa apeleze la instanta. In memoriul trimis ministrului Macovei, ea anunta ca si-a retras solicitarea de a primi titlul de luptator anticomunist. Am constiinta impacata ca mi-am facut datoria. Nu as fi deranjat nici de data asta pe nimeni, dar ma doare nedreptatea si nepasarea. Nu ma gindesc la cei ce coroboreaza art. 1 cu art. 2 si cu art. 3, care n-au nimic in comun cu rezistenta anticomunista. Caci daca din expunerea vietii mele sub comunism atit au priceput, ca art. 1 nu coroboreaza cu art. 2, insemneaza ca nici nu merita sa stie mai mult, isi incheie ironic memoriul Ana Gavrila
Grupul Gavrila
Ion Gavrila Ogoranu s-a nascut pe 1 ianuarie 1923, intr-un sat din Muntii Fagaras. In 1944 s-a inrolat voluntar si a luptat impotriva trupelor horthyste. Dupa razboi, s-a inscris la Facultatea de Agronomie - Cluj si a participat la revolta studenteasca din 1946. In anul urmator a fugit in munti si, timp de zece ani, a condus un grup de luptatori anticomunisti in Muntii Fagaras. In 1951, un complet al Tribunalului Militar Brasov, condus de sotia lui Silviu Brucan, l-a condamnat la moarte in lipsa. In 1995, grupul Gavrila a fost lichidat, singurul care a reusit sa se salveze fiind Ion Gavrila. El s-a ascuns vreme de 21 de ani la Ana Sabadus din Galtiu-Alba, cu care s-a casatorit in taina. In 1976, Securitatea l-a prins, dar l-a eliberat dupa sase luni, pentru ca faptele se prescrisesera. Acum doua saptamini, Universitatea Babes-Bolyai i-a inminat diploma de inginer.
