Social

#romi #fonduri europene #brutarie

Brutarie falimentara: "Romanii n-au vrut sa manance dupa tigani"

O brutarie din comuna braileana Gradistea a dat faliment din cauza discriminarii. Dupa ce fabrica de paine a fost realizata cu ajutorul fondurilor europene, cu care au fost educati si cativa rromi din localitate pentru a lucra la brutarie, pentru cei care au contribuit la realizarea proiectului au inceput problemele: a venit falimentul si mai apoi o ancheta DNA .

Proiectul brutariei din Gradistea a inceput in urma cu cinci ani, atunci cand cativa rromi si primarul localitatii au decis ca vor sa faca o brutarie cu bani de la Uniunea Europeana. Printre cei 400 de rromi din comuna se afla mai multe categorii de grupuri: spoitori, vatrasi dar si crescatorii de bivoli, adica cei “cu malac”.

Cativa dintre cei mai trecuti prin lume au crezut ca vor putea sa faca un lucru bun pentru comuna, odata cu aceasta initiativa. Ei au aplicat pentru un proiect PHARE, prin care au reusit sa realizeze brutaria propriu-zisa si sa instruiasca cativa oameni, care urmau sa lucreze in noua fabrica iar noua afacere ar fi trebuit sa continue sa “traiasca” din ceea ce produce. Managementul a fost asigurat de un reprezentant al romilor, fostul lautar Constantin Bran, si pe edilul din Gradistea, Andrei Petre.

"Venisem la primarie in 2004 de o luna de zile, cand s-a initiat proiectul asta, si nu prea stiam cu ce se mananca proiectele. In urmatoarele 12 luni, cu ajutorul consiliului judetean, ne-am mobilizat sa facem o afacere pentru romi la nivel de comuna, sa le asiguram niste locuri de munca. Pentru asta, i-am ajutat sa isi infiinteze o asociatie, ARGIL (Asociatia Romilor din Gradistea pentru Initiative Locale), si am inceput sa ne gandim cam ce business ar fi mai potrivit. Ne-am zis intai ca o caramidarie, dar am renuntat. Apoi, ne-a venit ideea unei brutarii traditionale, asa cum era pe timpuri la CAP. A mai fost si varianta cu cresterea animalelor. Dar eu le-am spus ca dam cu stangu-n dreptu’. Ei sunt tigani mai spalati, femeile lor chiar cochete, doamne in toata regula, si nu credeam ca se vor apuca sa curete balegarul. Asa ca le-am zis sa facem ceva mai select. Asta era brutaria", a povestit edilul, pentru Romania Libera.

Rromi scoliti pe bani europeni faceau paine "tiganeasca"

Cei noua rromi angajati au fost scoliti la Braila si au fost alesi dintre cei mai curati din localitate. "Va asigur ca tigancile selectate erau mult mai curate decat multe romance din comuna. Dar sigur ca au existat unele vorbe cum ca «cine sa manance din mana astora?!», si pentru a nu le da apa la moara, unul dintre criteriile de selectie a fost acela ca fetele sa fie curatele”, a adaugat primarul.

Locuitorilor din Gradistea nu le-a placut insa painea facuta la aceasta fabrica, astfel ca dupa doar cateva luni aceasta s-a inchis. "O problema a fost ca majoritarii au avut o reactie de respingere la produsul obtinut. La asta se mai adauga si ca romii uneori mai confundau proprietatea asociatiei cu proprietatea privata si foloseau masina brutariei in scopuri personale. Ideea brutariei de la Gradistea a fost una nemaipomenita, dar managementul a fost defectuos. Programul acesta de activitati generatoare de venit ar fi trebuit sa aiba o componenta de formare a echipei de management. Nu poti sa dai afacerea pe mana unui om care nu intelege cum functioneaza economia de piata”, a explicat, pentru Romania Libera, Sandel Grosu de la Biroul pentru Romi Braila.

Insa odata cu falimentul a venit la Gradistea si Directia Nationala Anticoruptie . "Am fost monitorizati de Directia Integrare de la Consiliul Judetean si Directia Juridica de la Prefectura. Pe langa problemele noastre, s-a intamplat ca la Braila, la Directia de Integrare, o angajata a fost data afara si a tinut sa se razbune pe sefa ei. Cunoscand culise ale proiectului de care aici nu aveam habar, a sesizat DLAF (Departamentul pentru Lupta Anti-Frauda – n.r.). Nici nu stiam ce inseamna cuvantul asta pe atunci. Apoi domnul de la DNA mi-a prezentat acuzatiile si ne-a investigat doi ani. Verdictul a fost ca proiectul nu si-a atins obiectivele si a trebuit sa returnam integral banii, adica 1,4 miliarde lei vechi, pe care i-am dat din fondul de rulment al primariei", a povestit primarul Petre.

Oamenii din comuna nu au mancat paine de la aceasta fabrica decat dupa ce aceasta a fost luata de un investitor roman, care a adus-o acum la profit. Ei spun ca “mancarea e o treaba delicata”, care trebuie facuta de oameni priceputi. Desi acum lucrurile s-au mai echilibrat, asa cum marturiseste patronul de acum, problema cea mai mare era aceea ca oamenii “nu vroiau sa manance dupa tigani”. De aceea, paine produsa de aceasta fabrica se numeste inca “paine tiganeasca”.

 

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea