Blair bate palma cu Gaddafi pentru energie

Tony Blair isi incheie mandatul facindu-se frate cu Gaddafi pentru a securiza energia britanica in fata ofensivei lui Putin. Tony Blair si-a inceput ultimul sau turneu diplomatic in Africa participind la semnarea unui acord energetic intre British Petroleum si Libia, in valoare de 1 miliard de dolari, care marcheaza reintoarcerea BP in Libia, dupa nationalizarea industriei extractive, in 1974. O serie de contracte pentru livrarea de armament britanic si achitarea asistentelor bulgare intr-un proces de calomnie , cu o zi inainte de sosirea lui Blair, sint alte semne ale incalzirii relatiei Londra-Tripoli. Relatiile diplomatice intre cele doua state au fost intrerupte intre 1984 si 1999. Resursele energetice libiene si angajamentele lui Muammar Gaddafi de a renunta la arsenalul de distrugere in masa pina in 2010 aproape ca au facut uitat atentatul de la Lockerbie (Scotia), din 1988, comis de agenti libieni si soldat cu moartea a 270 de oameni. Relatia Blair-Gaddafi a progresat constant, dupa 2004, atunci cind Blair a facut eforturi pentru ridicarea embargoului privind livrarile de armament catre Libia. „Cred ca este mereu posibil ca o relatie sa se schimbe, insa aceasta se intimpla doar pe baza unor actiuni concrete“, a comentat Blair modificarea relatiei cu Gaddafi, oferind acest fapt drept un exemplu de urmat si pentru Iran. Actiunile diplomatice si comerciale britanice sint dictate de evenimentele de pe piata energetica din Rusia. BP este singura companie straina care mai detine licenta de exploatare in Rusia, dupa retragerea, fortata de Kremlin, a celor de la Shell, dar este la un pas de a pierde dreptul de exploatare. Acordurile BP cu Moscova au fost semnate de fostul presedinte al companiei si girate de Blair, care urmeaza sa renunte si el la functia de premier. Lipsita de sustinere politica si neavind acces la reteaua de oleoducte din Rusia, BP urmeaza sa piarda licenta in favoarea monopolului Gazprom, ca etapa a strategiei lui Putin de a redobindi controlul asupra resurselor strategice. Contractele energetice si de aparare dintre Marea Britanie si Libia contracareaza si proiectul unui „OPEC al gazelor naturale“, in care Rusia, alaturi de Iran, Algeria si Libia ar urma sa controleze 70% din productia mondiala. La fel, exporturile britanice de armament catre Tripoli vor concura cu acordurile de peste doua miliarde de dolari pe care Rusia, cel mai mare exportator mondial de arme, a anuntat ca doreste sa le semneze cu Gaddafi, potrivit Ria Novosti.