Social

Biserica-Securitate, scorul la pauza: 6-4

Dosariada ierarhilor Bisericii Ortodoxe a intrat in linie dreapta. Recent, fortati de imprejurari, inca trei inalti ierarhi au recunoscut colaborarea cu Securitatea. De 16 ani, asupra clerului ortodox planeaza banuiala de colaborare cu Securitatea . Incercarile ierarhiei BOR de a bloca accesul la dosarele de securitate ale preotilor au alimentat suspiciunea. In ultima vreme insa, trei ierarhi si-au recunoscut relatia cu politia politica: IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului , IPS Andrei, Arhiepiscopul de Alba-Iulia, si IPS Bartolomeu, Mitropolitul Clujului. Au facut-o in pragul iminentei deconspirari a lor de catre CNSAS. Forumul Civic Romanesc a cerut CNSAS, in urma cu o luna, verificarea a 26 de ierarhi, toti cu studii in strainatate inainte de ’89. Desi, in februarie 2001, BOR cerea amendarea Legii CNSAS, in sensul ca dosarele preotilor sa nu poata fi vazute de oricine, acum, prin vocea parintelui patriarh Teoctist, Biserica se declara de acord cu deconspirarea tututor. Deocamdata au iesit la iveala dosarele celor despre care se stia ca au colaborat. Surse din Biserica si din CNSAS sustin insa ca surprizele vor aparea curind. Ramine sa se lamureasca si ce relatie a avut patriarhul Teoctist cu Securitatea. Istoricul Stejarel Olaru sustine ca patriarhul a fost cel putin „agent de influenta“ al regimului. Numele sau apare intr-un document din anul 1978 al Securitatii care se refera la „instruirea cu sarcini de influenta a unui numar mare de intelectuali de prestigiu“. Dintre mitropoliti, doar despre IPS Daniel, al Moldovei, si IPS Teofan, al Olteniei, nu au aparut inca nici un fel de informatii. Presedintele Basescu a anuntat ca deconspirarea prelatilor este suspendata pina cind CNSAS va avea un nou depozit. Dosarele inaltilor prelati au fost desecretizate, dar nu pot fi inca luate in cercetare de CNSAS, pentru ca acesta nu mai are spatiu de depozitare . Primul marturisit: Nicolae al Banatului IPS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, este primul dintre arhiereii ortodocsi care au recunoscut ca au colaborat cu politia politica sub regimul comunist. Marturisirea sa publica, facuta chiar in 1990, nu i-a stirbit credibilitatea, ba dimpotriva. Intelectualii care cereau innoirea Bisericii i-au apreciat gestul, iar in anul 1997, GDS i-a conferit premiul pentru „intreaga activitate inchinata adevarului, dreptatii si libertatii“. Desi IPS Corneanu a dat note informative Securitatii timp de 30 de ani. Andrei al Albei a risipit basmele Exemplul IPS Nicolae nu a fost insa urmat atunci de nimeni. Abia in 2002, dupa ce si-a vazut dosarul de la Securitate, IPS Andrei, Arhiepiscopul de Alba-Iulia, a publicat o carte intitulata S-au risipit facatorii de basme“, in care dezvaluia in parte raporturile sale cu Securitatea. Nu a spus insa ca a semnat un angajament cu Securitatea. A recunoscut luna aceasta, dupa ce fusese deconspirat ca informator in dosarul unui urmarit de Securitate. A semnat, dar zice ca n-a colaborat Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a recunoscut, la inceputul acestei luni, ca a colaborat cu Securitatea. Ierarhul a prezentat presei angajamentul semnat cu Securitatea in 29 septembrie 1987, pe cind era asistent universitar la Institutul Teologic din Bucuresti, sustinind ca, in pofida acestui angajament, nu a colaborat cu politia politica. Drogat pentru a turna Ultimul care si-a facut spovedania publica este IPS Bartolomeu, Mitropolitul Clujului. El a incredintat ieri spre publicare ziarului „Evenimentul zilei“ fragmente dintr-o carte de memorii care va aparea la cinci ani dupa ce autorul va trece la cele vesnice. El recunoaste in acele rinduri ca, anchetat fiind de Securitatea din Ploiesti, i-a denuntat pe citiva dintre oamenii care i-au fost apropiati si pe patriarhul Teoctist, pe atunci episcop. IPS Bartolomeu crede ca a scris acel denunt sub efectul unor droguri. Fara exceptii, dar cu discernamint Tinarul teolog Mihail Neamtu spune ca deconspirarea preotilor care au colaborat cu Securitatea este necesara. „Am sustinut dintotdeauna ca ierarhii BOR nu pot face exceptie de la soarta publica a credinciosilor laici“. „Pe de alta parte, cred ca trebuie facuta o distinctie intre turnatorul alegru, cu vocatie de zbir, care si-a asumat voluntar exercitiul delatiunii, fara alte amenintari, si colaboratorul constrins, care astazi regreta si cere iertare pentru relele facute. Sansa la reabilitare nu trebuie inchisa pentru nimeni niciodata, desi colaboratorii entuziasti sau cinici merita un verdict sever. Drumul de la adevar la dreptate cere insa discernamint si rabdare“, opineaza Neamtu.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea