Dupa 123 de zile fara guvern, statul federal este in prag de destramare, din cauza certurilor intre valoni si flamanzi pe tema autonomiei regionale. Belgia se confrunta cu cea mai grava criza din istoria sa de 177 de ani, care ridica intrebarea daca tara mai are sau nu un viitor. Alegerile din 10 iunie nu au reusit sa produca inca un guvern, iar discutiile privind coalitia au degenerat in certuri intre valonii francofoni si flamanzii vorbitori de olandeza, care au dus la speculatii privind un posibil "divort".
La implinirea a 100 de zile fara guvern, in septembrie, ziarul valon "Le Soir" a scris ca impasul se poate sfarsi "fie prin divort, fie prin separarea dormitoarelor". Dupa alegerile legislative din 10 iunie, 81 de locuri au revenit aliantei dintre crestin-democrati si liberali, un procent suficient pentru a forma o majoritate de guvernare de centru-dreapta in Camera Inferioara a parlamentului belgian, de 150 de locuri.
Totusi, ambele grupari politice din alianta sunt impartite in partide ale flamanzilor, respectiv valonilor, iar acestea nu au reusit sa cada de acord. In centrul disputei se afla solicitarile flamanzilor pentru mai multa autonomie regionala in sistemele sanitar, de justitie si de transport.
Un alt motiv de neintelegere este acela privind drepturile minoritatii vorbitoare de franceza care traieste in teritoriile flamande din jurul Bruxelles-ului - capitala oficial bilingva a tarii. Francofonii nu sunt de acord cu autonomia. Ei spun ca, in ultimii 25 de ani, reformele au adus destula independenta regiunilor flamanda si valona si acuza politicienii flamanzi ca pun la cale dezmembrarea Belgiei.
Gustul comun pentru bere, scoici si chipsuri nu e de ajuns pentru a construi o tara
Galben-Flandra, rosu-Valonia, albastru-zona in care se vorbeste ... Parlamentarii si-au petrecut ultimele patru luni incercand, fara succes, sa formeze un guvern de coalitie. Criza prelungita a generat discutii privind destramarea tarii. Duminica, steagurile belgiene au fost arse in timpul unei demonstratii a circa 300 de nationalisti flamanzi in apropiere de Bruxelles, iar in septembrie, protestele activistilor flamanzi care au dat foc steagului belgian i-au speriat pe multi valoni.
Evenimentele au fost cu atat mai socante cu cat ele au implicat aripa tanara a principalului partid nationalist flamand, implicat in formarea guvernului, si nu partidul separatist de extrema dreapta Vlaams Belang, cunoscut pentru astfel de proteste.
"Este timpul pentru un divort. Oricata bunavointa ar exista, nu se poate construi o tara numai pe baza gustului comun pentru scoici, bere si cartofi", declara recent Freddy van Hoevelen, un flamand de 39 de ani din orasul Vilvoorde pentru cotidianul britanic "Telegraph". In Flandra au avut loc in ultimul timp mai multe demonstratii in cadrul carora s-a cerut independenta, iar sondajele arata ca numai 29% din belgieni sunt siguri ca tara va mai exista peste 10 ani. 15% din ei sunt siguri ca nu va mai exista.
"Iugoslavia, in reluare"
Jurnalistul flamand Paul Belien descrie criza in blogul sau, intitulat "The Brussels Journal". El se declara dezamagit de faptul ca mass-media internationala a acordat prea putina atentie pentru ceea ce el numeste "Iugoslavia in reluare". Belien speculeaza pe tema unei "Europe dupa Belgia".
Un editorial recent din cotidianul francez "Le Figaro" a facut apel la presedintele Nicolas Sarkozy sa anexeze Valonia, in cazul in care Belgia se destrama, comparand situatia cu decizia lui Helmut Kohl de a absorbi Germania de Est dupa caderea comunismului. Potrivit sondajelor, 77% din cetatenii olandezi ar fi in favoarea absorbirii Flandrei. Belgia ocupa in acest an locul 167 in topul tarilor esuate, realizat anual de revista americana „Foreign Policy".
Flamanzii ii numesc pe valoni "sugative"
Resentimentele flamanzilor sunt in crestere, ei considerand ca subventioneaza, prin taxele platite, sudul vorbitor de franceza si mai putin prosper. Un sondaj realizat in august a aratat ca 45% din flamanzi sunt pentru destramarea Belgiei, in timp ce 20% din valoni, impotriva.
Nemultumirile flamanzilor sunt legate de diviziunile economice si de un sentiment ca valonii beneficiaza de pe urma lor. Somajul in randul vorbitorilor de franceza este de 20% comparativ cu numai 8% in randul vorbitorilor de flamanda.
Corespondentii de presa afirma ca belgienii flamanzi ii acuza pe valoni de faptul ca sunt "sugative" si "dependenti de ajutoare sociale ", spunand ca nu au "o cultura a muncii".
Regele Albert cui ramane?
Regele Albert al II-lea a preluat tronul Belgiei in 1993Apelurile disperate ale regelui Belgiei, Albert al II-lea, pentru formarea unui nou guvern au ramas deocamdata fara rezultat. Membru al dinastiei Saxa Coburg-Gota, Albert este al treilea rege al Belgiei, ocupand tronul in 1993, la moartea fratelui sau, Baudouin. Belgia este monarhie constitutionala din 1930, de la instalarea primului rege, Leopold I.
Cronica belgiana
Belgia este un stat federal, infiintat acum 177 de ani. Cele trei regiuni care formeaza federatia – Flandra, Valonia si Bruxelles - au un mare grad de autonomie. Parlamentul national este ales potrivit unui sistem de reprezentare echilibrata flamanzilor, respectiv valonilor, desi numarul acestora este diferit: 6,5 milioane de vorbitori de flamanda si 4 milioane de vorbitori de franceza.
1830 – Revolutia belgiana duce la instituirea unui stat independent si neutru – rupt de Regatul Unit al Tarilor de Jos. Este instalat regele Leopold I, iar tara devine monarhie constitutionala.
1920 – Abandonarea neutralitatii, pentru o alianta militara cu Franta.
1930 – Flandra si Valonia primesc statutul legal de regiuni unilingve.
1944 – Regele Leopold se preda fortelor naziste, iar guvernul belgian fuge la Londra.
1950 – Electoratul belgian voteaza intoarcerea regelui, dar acesta lasa tronul fiului mai mare, Baudouin.
1958 – Belgia, Olanda si Luxemburg formeaza Uniunea economica Benelux, pentru libera circulatie a muncitorilor, bunurilor si serviciilor.
1992 – Belgia ratifica Tratatul de aderare la UE .
1993 – Modificarea Constitutiei pentru recunoasterea divizarii tarii in trei regiuni administrative: Flandra, Valonia si Bruxelles. Regele Baudouin moare si ii urmeaza fratele sau, Albert al II-lea.
1999 – Vine la putere coalitia premierului Guy Verhofstadt.
2002 – Francul belgian este inlocuit cu euro.
2004 – Partidul de extrema dreapta Vlaams Blok este etichetat "rasist" si fortat sa se dizolve. Revine ulterior sub numele Vlaams Belang - Interesul flamand.
2005 – Parlamentul belgian aproba proiectul Constitutiei UE.
2006 – Ca parte a investigarii activitatilor extremistilor de dreapta, politia efectueaza raiduri in cazarmi si locuinte ale militarilor si aresteaza persoane acuzate de planuirea unor atentate in scop de " destabilizare " a institutiilor belgiene.
2007 – Premierul Guy Verhofstadt demisioneaza, dupa ce coalitia sufera pierderi electorale. El se afla inca in post, pana la constituirea unei noi coalitii de guvernare. (Petre Munteanu)
Yves Leterme , premier in asteptare, de patru luni
Leterme a ramas celebru dupa ce a declarat ca nu ... Chiar si el sustine ca tot ceea ce tine tara unita sunt "regele, echipa de fotbal si cateva marci de bere"
De cand partidul sau, Crestin-Democrat, a castigat alegerile federale in Flandra, cu 122 de zile in urma, Yves Leterme este premier in asteptare. Regele Albert al doilea i-a cerut din nou saptamana trecuta sa formeze guvernul, dupa o prima incercare ce a avut parte de un esec total la sfarsitul lui august.
Potrivit analistului belgian Marc de Vos, de aceasta data, Leterme a optat pentru o abordare discreta, in spatele scenei, iar acest lucru ar putea schimba atmosfera dar nu si esenta negocierilor. Partidul lui Leterme a castigat alegerile dupa formarea unei aliante cu nationalistii flamanzi care nu vor accepta nimic mai putin decat un pachet ambitios de reforme care da regiunii flamande un cuvant mai greu in politicile de pe piata muncii, in cele privind sistemul sanitar si impozitele.
Partidele politice valone sunt la fel de hotarate sa preintampine acest lucru. Toate partidele flamande vor mai multa autonomie pentru Flandra, in timp ce toate partidele valone prefera o Belgie unitara. Yves Leterme este o figura controversata in Valonia.
Politicianul bilingv a ramas celebru dupa ce a declarat ca nu este sigur daca francofonii au capacitatea intelectuala de a invata flamanda. Din aceasta cauza, ii va fi destul de greu sa depaseasca antipatia cu care este privit de valoni. El a declarat recent ca tot ceea ce tine tara unita sunt "regele, echipa de fotbal si cateva marci de bere".
Bariera lingvistica ce separa nordul flamand de sudul valon a devenit si o bariera politica. Flandra este mai mult un amestec de conservatorism social si gandire de piata libera, in timp ce Valonia este un amestec de liberalism social si socialism.
Dezvoltarea economica este diferita. Flandra este prospera si are sentimentul ca subventioneaza politicile sociale falimentare din Valonia. Valonia are sentimentul ca Flandra este lacoma si ca abandoneaza solidaritatea. "Politicienii care conduc Belgia sau, mai exact, incearca sa faca acest lucru, s-au maturizat sub aceasta separare pronuntata si nici macar nu se cunosc intre ei", scrie Marc de Vos.
Strategie pentru a salva imaginea
Belgia a trimis un memo tuturor ambasadelor sale cerand sa declare ca tara nu se destrama. Ministrul de externe Karel de Gucht a oferit "puncte de discutie utile" staffului ambasadelor, pentru a linisti partenerii politici si de afaceri ai Belgiei.
Potrivit indicatiilor, principalul argument cu care trebuie sa vina ambasadorii este acela ca "francezii si valonii s-au luptat mereu si au reusit sa traiasca impreuna in pace".
Un alt argument este ca situatia Belgiei nu este unica, iar Austria si Olanda au avut si ele dificultati in formarea guvernului. "Belgia va avea un guvern la timpul potrivit", este declaratia sugerata ambasadorilor, in discutiile cu mass-media.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la
Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
