Social

Basescu poate impune republica prezidentiala

Presedintele poate prin Constitutie controla guvernul avand ca prima parghie Legea raspunderii ministeriale, care ii da voie sa formeze comisii pentru analizarea si sesizarea "unor infractiuni de catre membrii guvernului in exercitiul functiunii", cum este si cea care-i verifica pe cei doi oficiali amestecati in scandalul de tradare si spionaj, Codrut Seres si Zsolt Nagy. Aceasta lege a fost modificata in 2005, astfel incat seful statului sa nu mai poata cere verificari legate de mandatul fostilor ministri, asa cum s-a intamplat in legislatura trecuta. Schimbarea legii ii protejeaza astfel pe fostii oficiali de o eventuala razbunare politica din partea unui presedinte care se plaseaza pe pozitii de adversitate cu opozitia. Cu toate acestea, presedintele poate, potrivit Legii raspunderii ministeriale, sa ceara suspendarea unui ministru pe baza datelor pe care le are de la comisia de ancheta si exista suspiciunea ca aceasta comisie poate fi influentata politic. Problema nu se afla insa in Legea 115/1999 privind raspunderea ministeriala, ci in Constitutie, dupa cum ne-a explicat Corneliu Liviu Popescu, conferentiar la Facultatea de Drept Bucuresti, specialist in drept constitutional . "Constitutia ii da presedintelui puteri excesive", sustine Popescu, argumentand ca Art. 109, al. 2 din legea fundamentala lasa la indemana sefului statului solicitarea urmaririi penale a unui ministru si chiar suspendarea acestuia. Expertul constitutional considera ca prin acest mecanism "se poate schimba fundamental natura regimului politic din Romania" pentru ca "oricand presedintele, daca are ceva cu un membru al guvernului, poate cere urmarirea penala, iar in clipa urmatoare il si suspenda, ceea ce inseamna ca membrii guvernului pot avea tendinta sa fie mai mult decat obedienti fata de presedinte". Cu alte cuvinte, desi in Romania nu putem vorbi de un regim prezidential pentru ca seful administratiei publice si al executivului este premierul, Corneliu Liviu Popescu de la Facultatea de Drept crede ca "prin acest mecanism penal extrem de periculos presedintele poate sa faca ce vrea" si ca "se poate ajunge foarte usor la un abuz de putere din partea sefului statului, care nu are are niciun fel de oprelisti constitutionale". Popescu socoteste astfel ca "viciul fundamental nu este in legea raspunderii ministeriale, ci in Constitutie", care da puteri prea mari presedintelui, iar aceste puteri ar putea fi folosite discretionar daca in fruntea tarii ar ajunge o persoana cu predispozitii extremiste. Comisia prezidentiala este politica Comisia speciala formata la Cotroceni pentru cercetarea membrilor Cabinetului este formata din cinci membri propusi de ministrul Justitiei, respectiv de cel al Administratiei si Internelor. "La prima vedere, aceasta comisie nu este independenta", spune sefa Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, pentru ca "cei doi ministri au mandate politice", dar in acelasi timp "independenta depinde de profesionalismul celor care fac parte din comisie". Iorgulescu crede totusi ca "filosofia Legii raspunderii ministeriale este mai degraba de a-i proteja pe membrii guvernului, decat de a-i hartui", argumentand ca "s-ar putea evita in acest fel urmarirea abuziva a unui membru al Cabinetului". Corneliu Liviu Popescu, specialist in drept constitutional argumenteaza ca "aceasta comisie ar trebui sa fie pur tehnica", desi compozitia ei sugereaza ca "cei doi ministri, al Justitiei si al Internelor, vor avea tendinta sa-si trimita oameni loiali in comisie pentru a fi protejati in cazul in care ei ar deveni obiect al comisiei". Pe de alta parte, comisia are doar rol consultativ, iar presedintele ia ce decizie vrea. In plus, Renate Weber , presedinta Fundatiei Soros, constata ca reprezentantii Guvernului chemati la comisie nu sunt in prealabil audiati la Parchet, pentru a fi lasati sa-si spuna propria versiune si "nu pot afla din Legea raspunderii ministeriale ce drepturi au, fiindca aceasta lege nu prevede nimic in acest sens si este in conflict cu jurisprudenta Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), in sensul ca nu este nici clara, nici previzibila". Art. 109, al. 2 din Constitutie Numai Camera Deputatilor, Senatul si presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea