Autoritatea Electorală Permanentă, "o oază de linişte şi odihnă" pe bani publici

Comisiile juridice ale parlamentului au decis, în martie 2006, constituirea unei subcomisii pentru verificarea modului în care Autoritatea Electorală Permanentă îşi îndeplineşte atribuţiile, în condiţiile în care instituţia amintită este măcinată, încă de la constituire începutul lui 2004 de răfuiala dintre preşedintele Octavian Opriş şi vicepreşedinţii Alexandru Radu şi Ionel Fleşariu. Subcomisia, care a fost coordonată de către deputatul PNL Cornel Ştirbeţ, a întocmit un raport privind situaţia de la , însă acest document zace şi acum prin sertarele Legislativului. Potrivit raportului, însuşit de patru dintre cei şase membri ai organismului parlamentar, AEP a făcut risipă cu banii publici alocaţi în anii 2004 72,5 miliarde de lei vechi şi 2005 73,2 miliarde de lei vechi. "Salariile foarte atractive, condiţiile de muncă şi dotările existente, dar mai ales lipsa de activitate (sarcini concrete şi acţiuni), precum şi lipsa oricărui control au transformat instituţia într-o oază de linişte şi odihnă pe banii contribuabililor, linişte tulburată doar de neînţelegerile dintre preşedinte şi cei doi vicepreşedinţi", se arată în documentul citat. Calculatoare şi aparate de aer condiţionat, "fără număr" Membrii subcomisiei semnalează, printre altele, că doar în perioada 2004-2005 s-au achiziţionat în total 82 de calculatoare, deşi sunt angajate 64 de persoane (inclusiv şapte şoferi). Un alt paradox îl reprezintă cumpărarea a 24 de aparate de aer condiţionat, cu toate că AEP funcţionează în 15 încăperi. Mai mult, parlamentarii consemnează faptul că achiziţionarea celor 23 de imprimante şi 12 copiatoare constituie dotări nejustificate de numărul personalului şi de activitatea desfăşurată. Acestor bunuri, menite să asigure confortul şi eficienţa angajaţilor Autorităţii, li se adaugă şapte autoturisme Nubira, folosite pentru deplasări de protocol şi simpozioane. Fiecărei maşini îi sunt alocaţi 500 de litri de combustibil lunar. "O verificare de specialitate, eventual o sesizare pentru redeschiderea dosarului privind incendiul produs la sediul instituţiei în ziua de 29 decembrie 2004 este necesară în vederea stabilirii răspunderii materiale, disciplinare sau penale, după caz, existand multe aspecte neclarificate şi suspiciuni chiar în interiorul instituţiei", se apreciază în raportul subcomisiei parlamentare. Aceasta sugerează şi verificarea, "sub aspectul eficienţei financiare şi efectului public", a tuturor lucrărilor publicate şi tipărite sub egida AEP, precum şi a sumelor încasate de persoanele încadrate la Autoritate. Impunerea unui "brand" internaţional Parlamentarii au mai sesizat că Autoritatea Electorală Permanentă "s-a axat pe ideea de protocol şi consacrare internaţională proprie", prin participarea la o serie de simpozioane în străinătate a preşedintelui şi editarea de materiale promoţionale. În schimb, subcomisia Legislativului a constatat că nu a fost elaborat niciun proiect de lege, studiu sau propunere pentru îmbunătăţirea sistemului electoral şi a modului de organizare şi desfăşurare a alegerilor. Organismul de anchetă propune, în consecinţă, revocarea funcţii a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor AEP de către Parlament, respectiv de către şeful statului şi premier.