Ambasadele Romaniei functioneaza fara contabilitate

Inspectorii au constatat „imposibilitatea verificarii conturilor datorita faptului ca acestea nu reflecta realitatea“, adica nu exista documente justificative. 6,5 ani – intarzierea cu care 61 de reprezentante diplomatice se inregistrea­za in Evidenta contabila a MAE.

Ambasadele Romaniei sunt o gaura neagra pentru banii publici. Fondurile repartizate anual de la bugetul de stat pentru Ministerul Afacerilor Externe dispar fara urma in ambasade, fara ca cineva sa ofere o explicatie cat de cat pertinenta. Acest lucru este evidentiat de Curtea de Conturi a Romaniei, care a descoperit mari nereguli in gestionarea banilor care ajung la mana diplomatilor.

Potrivit Raportului public al Curtii de Conturi pe 2006, realizat in 2007 si livrat Ca­merei Deputatilor in luna martie anul acesta, la Ministerul de Externe „s-a constatat imposibilitatea verificarii conturilor datorita faptului ca acesta nu reflecta realitatea activitatii reprezentantelor diplomatice“. Cu alte cuvinte, nu exista documente justi­ficative. Mai mult, situatia aceasta nu este una specifica doar anu­lui 2006.

„In ultimii ani s-a constatat cresterea progresiva si nejustificata a perioadelor de intarziere cu care documentele financiar-contabile ale reprezentantelor diplomatice se inregis­treaza in evidenta contabila a centralei MAE, ajungandu-se la situatia potrivit careia, in prezent, din totalul de 145 de reprezentante diplomatice, pentru 61 dintre acestea perioada de intarziere este de 6,5 ani, iar pentru alte 38 de reprezentante, de 4,5 ani”, se arata in raportul Curtii.

De asemenea, documentul arata ca cei care s-au aflat in fruntea ministerului au ignorat cu desavarsire situatia, care, asa cum era de asteptat, s-a agravat in 2006. „S-a constat ca situatia existenta cu privire la efectele negative care se manifesta asupra conturilor contabile de cheltuieli, creante, datorii, active fixe , decontari, fluxuri de trezorerie este cea mai grava din ultimii ani, acuratetea conturilor fiind afectata intr-o asemenea masura incat verificarea lor a devenit imposibila”, se arata in Raport.

Conducerea MAE nu a fost deloc interesata sa vada ce s-a intamplat cu banii si, prin urmare, nu a facut nici un efort sa reglementeze situatia. Curtea de Conturi reclama ca, desi a dispus masuri de inlaturarea neregulilor financiar-contabile, acestea nu au fost executate.

„Masurile dispuse nu au fost duse la indeplinire, Ministerul Afacerilor Exeterne solicitand de mai multe ori amanari si invocand permanent lipsa de personal si ineficienta sistemului informatic care a gestionat datele provenite de la misiunile diplomatice”, se mai arata in Raport.

Problemele sunt cunoscute la Ministerul de Externe, insa pozitia oficiala solicitata de cotidianul nostru la minister intarzie sa fie adusa la cunostinta publicului. Actualul ministru de Externe, Lazar Comanescu , nu a putut fi contactat. Nici fostii ministri de Externe nu au dorit sa comenteze. Mihai Razvan Ungureanu nu a dorit sa comenteze oficial, in timp ce Adrian Cioroianu a precizat ca nu poate sa comenteze, de vreme ce nu a vazut raportul (care este document public, accesibil oricui pe pagina de internet a Camerei Deputatilor).

“Eu nu sunt specialist, nu am vazut raportul, nu pot sa comentez”, a subliniat fostul sef al diplomatiei. Mentionam ca raportorii Curtii de Conturi se consulta cu ministrii de resort in timpul intocmirii proiectului de raport.

Surse din minister recunosc ca sunt probleme mari legate de justificarea modului in care au fost cheltuiti banii, dar sustin ca vina apartine Ministerului de Finante, care nu a elaborat inca o legislatie specifica a contabilitatii externe.

“MAE lucreaza cu peste 80 de valute, ceea ce se traduce in intarzieri la prezentarea documentelor Curtii de Conturi. Abia in 2005 si ulterior in 2006 s-a incercat o oarecare eficientizare a contabilitatii prin implementarea unui soft specific. S-a ajuns la o diferenta de doar doi ani in prezentarea documentelor, fata de 10 ani, cat era inainte de 2004”, ne-au declarat surse din cadrul ministerului ce au dorit sa-si pastreze anonimatul.