Socialistii condusi de Zapatero par a avea mai multe sanse in scrutinul de duminica decat popularii lui Mariano Rajoy
Spaniolii sunt chemati duminica la urne pentru noi alegeri legislative. Problemele din sectorul imobiliar, cresterea somajului si scaderea ritmului cresterii economice sunt provocarile pentru care ar trebui sa gaseasca solutii guvernul socialist actual condus de premierul Zapatero, pentru a obtine un nou mandat.
Sondajele ii dau castigatori cu trei-patru procente, fata de popularii lui Mariano Rajoy, dar nu ar fi exclusa nicio surpriza. Socialistii spera ca electoratul nu a uitat ca au dat verde casatoriilor intre persoane de acelasi sex, divortului rapid, legilor impotriva violentei conjugale si pentru egalitatea intre femei si barbati, schimband imaginea traditionala a Spaniei intr-o "Suedie a Mediteranei".
Campania electorala din Spania a fost un spectacol dezamagitor, rivalii parand ca ar vrea sa-si mituiasca sau sa-si inspaimante alegatorii, scrie "Financial Times". Publicatia prezinta actuala polarizare a scenei politice spaniole ca pe un efect al problemei conservatorilor ( Partidul Popular , de opozitie), ai caror lideri actuali nu "si-au incheiat parcursul de la radacinile franchiste la un partid modern de centru-dreapta", nereusind sa se impace cu faptul ca au pierdut alegerile din 2004 ca urmare a atentatelor din martie de la Madrid, din acel an.
In loc sa se comporte cum trebuie sa faca un partid de opozitie, PP a incercat sa respinga initiative importante ale socialistilor in incercarea de a bloca activitatea guvernului.
Campania opozitiei, fara originalitate
„Mariano Rajoy, un lider fara stralucire, nu a reusit sa iasa din umbra lui Jose Maria Aznar si a dus o campanie isterica, care pune la indoiala legitimitatea guvernului", scrie "FT", despre presedintele PP. Premierului socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero (PSOE) i s-a reprosat faptul ca nu a fost original.
Desi politica sociala a Guvernului Zapatero a fost aceea de a crea o societate toleranta, gestionand problemele macroeconomice de o maniera competenta, el nu a reusit sa abordeze pe deplin slabiciunile structurale existente in Spania, cum ar fi "cresterea redusa a productiei, slaba baza tehnologica si un enorm deficit de cont curent".
"S-a aratat excesiv de increzator in posibilitatea de a ajunge la un acord de pace cu separatistii basci ai ETA", mai sustine publicatia britanica. Negocierile cu ETA se vor intoarce, de altfel, cu siguranta la politica din vremea lui Aznar, care s-a aliat cu fortele regionale (chiar si cu socialistii) pentru a putea ajunge la acorduri, prognozeaza "FT".
"Spectacolul oferit de campania electorala spaniola este cu atat mai ciudat cu cat se ia in considerare faptul ca Spania a devenit, in ultimele trei decenii, o democratie sigura si prospera, unde pentru prima oara bogatia a ajuns sa fie distribuita relativ egal, intr-o tara care vreme de secole s-a dezvoltat inegal", conchide cotidianul britanic.
Oricare ar fi invingatorul scrutinului, el isi va petrece urmatorii patru ani "corectand o dezordine economica" rar vazuta in ultimii ani in Spania, estima "FT".
Zapatero, castigatorul duelurilor televizate
Seful guvernului socialist, Jose Luis Rodriguez Zapatero, pare sa-si fi consolidat statutul de favorit in fata adversarului sau de dreapta, Mariano Rajoy, dupa ce a castigat, potrivit sondajelor, a doua dezbatere televizata din campania pentru alegerile legislative.
In timpul primei confruntari, organizata in 25 februarie si urmarita de 13 milioane de telespectatori, Zapatero, in varsta de 47 de ani, s-a concentrat pe apararea bilantului sau in fata atacurilor lansate de Rajoy in legatura cu o incetinire a cresterii economice, imigratie si politica antiterorism.
Cei doi candidati si-au prezentat propunerile in materie de economie: cresterea salariilor si pensiilor de catre Zapatero, exonerarea de impozite pentru cei care castiga mai putin de 16.000 de euro pe an si reducerea cheltuielilor publice de catre Rajoy.
"Rajoy si-a semnat sfarsitul politic in calitate de lider al PP", a spus ziaristul independent Jose Maria Calleja, dupa dezbatere. "Zapatero raspunde cu propuneri catastrofismului lui Rajoy", titra ziarul de centru-stanga "El Pais".
Imigratia, problema spinoasa
Desi nu voteaza duminica, imigrantii au fost in centrul campaniei electorale spaniole. Preocuparile lor sunt aceleasi cu ale nativilor: reculul economic, inflatia si rata somajului. Herbert Lawani, un nigerian de 27 de ani, se afla de noua ani in Spania si are o mica afacere. El a declarat pentru AFP ca, daca legea spaniola i-ar da dreptul sa voteze, ar opta pentru Partidul Popular, singurul pe care el il considera capabil sa relanseze economia.
In schimb, Luz Adriana Ochoa Calderon, o columbianca de 28 de ani care lucreaza la un supermarket, spune ca ea ar vota cu socialistii, deoarece guvernul Zapatero a acordat multe drepturi femeilor. Amandoi sustin ca si strainilor ar trebuie sa li se acorde dreptul de a vota. Formatiunea lui Mariano Rajoy a facut din imigratie una din temele principale ale campaniei.
Popularii propun ca nou-venitii sa se angajeze sa respecte obiceiurile spaniole, propunand chiar interzicerea portului valului islamic. Incurajati de boomul imobiliar de la inceputul anilor 2000, in Spania au patruns imigranti din Maroc, America Latina si Europa de Est. In 2006, numarul rezidentilor straini a depasit pentru prima oara patru milioane, adica noua la suta din populatia totala a tarii.
In comparatie cu restul Europei, Spania este tara unde numarul imigrantilor a crescut cel mai rapid in ultimii ani. Partidul Popular spera ca prin pozitia intransigenta fata de acest fenomen va atrage voturi din tabara socialistilor, mai ales din partea muncitorilor care resimt cel mai greu dificultatile economice, reflectate in scaderea locurilor de munca si cresterea preturilor, mai ales la alimente. Sondajele indica faptul ca, in topul preocuparilor spaniolilor, afluxul de imigranti se afla pe primul loc, urmat de somaj si terorism.
Economia da semne de oboseala
Activitatea industriala a atins in februarie cel mai scazut nivel din ultimii sase ani, lucru ce confirma ca Spania a intrat intr-o faza de ralanti economic. Somajul a crescut intr-un ritm accelerat fata de alte state europene, mai ales in sectorul serviciilor si al constructiilor.
Economistii din sectorul privat se asteapta ca superperformantele economice ale tarii care dureaza de 14 ani sa se opreasca in 2009, daca nu se gaseste o solutie de relansare a sectorului imobiliar, care reprezinta 18 la suta din Produsul Intern Brut, sau daca nu se gasesc noi oportunitati de diversificare a activitatilor economice. In 2006, spaniolii au batut recordul european construind nu mai putin de 830.000 de case, mai mult decat au fost ridicate in Germania, Marea Britanie si Franta, la un loc.
Acum, presedintele Asociatiei Antreprenorilor si Constructorilor recunoaste ca s-a construit "de doua ori mai mult decat era necesar". De la venirea la putere a lui Zapatero au fost create trei milioane de locuri de munca, cele mai multe in sectoare unde se cerea mana de lucru slab calificata si acum tocmai acestea au devenit cele mai vulnerabile.
Romanii sunt suparati pe populari si dezamagiti de socialisti
Din cei peste 600.000 de romani, care locuiesc in Spania, doar 3.247 au solicitat si obtinut cetatenia spaniola pana la ora actuala si, ca urmare, sunt singurii care au dreptul sa voteze la alegerile de duminica.
In campania electorala din Spania, cea mai controversata tema este cea a imigratiei. Contractul pentru Integrare al lui Mariano Rajoy, candidatul popular, si controlul mai strict al frontierelor, idee sustinuta de candidatul socialist, Jose Luis Rodiguez Zapatero, sunt cele doua propuneri ale politicienilor spanioli in materie de imigratie.
Angela Placsintar, presedinta Asociatiei Imigrantilor din Estul Europei, considera ca romanii, in general, nu au fost informati suficient incat sa-si exprime clar votul. "Votul romanilor este influentat atat de provincia in care locuiesc, cat si de culoarea politica a celor care le-au oferit ajutor.
De exemplu, in Castellon, cei care s-au implicat si au sprijinit cel mai mult imigrantii a fost Partidul Popular, motiv pentru care multi romani vor vota in favoarea acestei formatiuni politice."
„Rajoy e xenofob"
Laura Schiopu, originara din Iasi, locuieste de 11 ani in Castellon. A renuntat la cetatenia romana in favoarea celei spaniole, iar in data de 9 martie isi va exercita, pentru a doua oara, dreptul de vot. "Niciunul dintre cei doi candidati nu-mi inspira incredere.
O sa votez Partidul Ecologist, din dorinta ca nici Partidul Popular si nici cel Socialist sa nu castige cu majoritate de voturi. Propunerea lui Mariano Rajoy prin care le cere imigrantilor sa semneze un contract de integrare mi se pare xenofoba, iar Zapatero nu si-a indeplinit promisiunile electorale de acum patru ani."
Pentru a doua oara voteaza in Spania si Lilica Voicu (49 ani), din Tarragona, care are cetatenie spaniola din 1993.
"Nu am fost membra PCR si nu am votat niciodata in tara. Stiam ca voturile nu au valoare. Sunt de acord cu PSOE in ceea ce priveste imigrantii, pentru ca pune accent pe ideea de diversitate, iar strainii contribuie la imbogatirea culturii, nu fac doar necazuri, cum spune PP-ul".
„Prefer Partidul Popular"
Catalin Ceapu (32 de ani) locuieste de cinci ani in Tarragona. Nu are drept de vot, insa prefera PP-ul. "Nu sunt de acord cu libertatea pe care le-o da PSOE comunitatilor autonome. Aici, in Catalonia, vor sa impuna limba catalana, ori eu am venit in Spania si m-am integrat in sistemul spaniol".
El este mai putin interesat de promisiunile economice si sustine contractul propus de PP. "In Spania vii la munca, nu la cersit sau furat; daca nu esti in stare sa-ti gasesti de lucru, te intorci acasa!"
„Socialistii respecta imigrantii"
Laura Bercea (31 de ani) este de aproape sase ani in Madrid. „Nu am drept de vot, dar as opta pentru Zapatero, deoarece socialistii respecta imigrantii si vor ca acestia sa aiba drepturi egale cu spaniolii", a afirmat Laura. Si Adrian Dinu (27 de ani), de cinci ani in Villanueva del Pardillo, Madrid, spune ca „Mariano Rajoy a avut o atitudine rasista in campanie". Daca ar vota, l-ar alege pe Zapatero. (Roxana Pall, Georgiana Stroie, Olivera Taban, corespondenta din Spania)
Masuri de securitate sporite
Ministerul spaniol al Apararii a pus la dispozitie peste 2.600 de militari si zece elicoptere si avioane in cadrul dispozitivului de securitate pentru campania electorala si ziua alegerilor, potrivit cotidianului "El Mundo". Operatiunea Centinela elegido (Santinela aleasa) include desfasurarea militarilor pe liniile de transport si cele energetice, cele de alimentare cu apa, precum si la alte puncte considerate critice, cum ar fi centralele nucleare si hidroelectrice si, in general, locurile foarte populate.
Dispozitiile sunt in principiu valabile pana la 10 martie, dar ele vor fi prelungite cat va considera de cuviinta Ministerul spaniol de Interne. Participarea fortelor armate, scrie publicatia "El Pais", este consecinta directa a faptului ca in Spania exista in prezent nivelul trei de alerta impotriva terorismului.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro 
https://acasa.ro
165
60
