Abdullah Gul renunta la presedintia Turciei si se intoarce la popor

Legislativul turc a esuat pentru a doua oara sa aleaga un presedinte. Decizia ar putea trece la populatie, in iulie. Abdullah Gul, candidatul partidului islamist de guvernamint AKP,si-a anuntat ieri retragerea din cursa pentru presedintia Turciei. Desi Gül era candidat unic la prezidentiale, iar partidul sau are majoritatea in legislativul turc, pentru ca alegerea sa sa fie validata trebuia intrunit un cvorum de doua treimi dintre parlamentari. Cvorumul nu a fost intrunit nici pe 1 mai si nici ieri, cind votul a fost repetat. Gul anuntase ca, daca nu sint indeplinite conditiile necesare nici de data aceasta, se va retrage din cursa. In urma esecului primei runde de vot, AKP a cerut schimbarea constitutiei si alegerea presedintelui prin vot popular direct. Parlamentul turc a decis deja ca trebuie organizate alegeri legislative anticipate. Acestea vor avea loc pe 22 iulie, fata de luna noiembrie, asa cum fusese stabilit. Daca legislativul va adopta si propunerea AKP de a se trece la vot direct pentru alegerea presedintelui, alegerile prezidentiale si parlamentare ar putea avea loc simultan. O comisie parlamentara a aprobat deja acest proiect. Un presedinte astfel ales ar fi mai putin vulnerabil in fata armatei, autoarea a patru lovituri de stat din 1923. Conflictele interne ale societatii turcesti au ajuns intr-un punct critic. Partidul pentru Dreptate si Justitie (AKP, condus de premierul Recep Erdogan) a propus un candidat islamist la presedintia republicii, in ciuda opozitiei unui segment important din societate. In afara de armata, autoproclamata garantul statului laic kemalist, se opun unui presedinte islamist administratia de stat, magistratura si o mare parte din populatia urbana si din tineret. Pe de alta parte, suporterii AKP sint locuitorii zonelor rurale si populatia saraca din Anatolia. Masive demonstratii prolaice au avut loc in ultimele doua saptamini in principalele orase din Turcia: Istanbul, Ankara, Manisa si Canakkale . Demonstrantii au protestat insa si fata de autoritarismul armatei. Pe strazile din Istanbul, tinerii au scandat: „Nu vrem nici Sharia, nici lovituri de stat, ci o Turcie democratica“. Proeuropenii, izolati Modificarea constitutionala nu e suficienta insa pentru a asigura o buna reprezentare politica a cetatenilor. Pragul electoral de 10% face ca AKP si Partidul Republican al Poporului (kemalist) sa fie singurele partide cu o voce politica puternica. Insa pentru un alegator cu orientare europeana, moderna, adept al liberalismului economic si social, alegerea intre un partid islamist si unul socialist cu accente nationaliste poate echivala cu o nonalegere.