Abandonul scolar a crescut de trei ori

Raportul privind starea invatamantului prezentat de Ministerul Educatiei si Cercetarii abordeaza mai multe probleme importante referitoare la educatie, precum reusita scolara, abandonul, promovabilitatea la examenele de sfarsit de ciclu, nivelul de acoperire cu personal didactic calificat, fondurile alocate invatamantului etc. Raportul arata ca educatia in Romania, comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana, nu merge chiar pe drumul dorit, la destule capitole fiind nevoie in continuare de eforturi sustinute. Gheorghita M. a parasit scoala in clasa a V-a, pentru ca parintii nu au mai avut bani pentru toate cele necesare si nici el nu prea s-a omorat cu cartea. "Suntem mai multi frati si nu au bani parintii pentru toti. Abia ne descurcam cu mancarea. Acum fac treburi prin gospodarie si mai merg sa mai lucrez pe la oameni, la muncile agricole. Facem si noi ce putem si nici nu stiu la ce-mi ajuta atata carte", ne-a spus Gheorghita, un copil care provine dintr-o familie numeroasa. "Avem destule cazuri de parinti saraci care nu-si pot trimite copiii la scoala. Pentru ca nu au bani sa le cumpere la toti ghete, de exemplu, iarna unii frati vin la scoala pe rand", ne-a declarat un profesor de la o scoala din judetul Giurgiu, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Invatamantul obligatoriu de zece clase nu si-a atins tinta Rata de participare la invatamantul obligatoriu de zece ani, masura aplicata in ultimii trei ani, a scazut considerabil fata de perioada cand erau obligatorii doar opt clase. Rata bruta de cuprindere in invatamantul obligatoriu de 10 ani s-a mentinut si in anul scolar 2005/2006 la valori similare cu cele din primii doi ani de la introducerea sistemului respectiv, anume de aproximativ 96%. Cu toate acestea, responsabilii Ministerului Educatiei si Cercetarii recunosc ca datele sunt oarecum supradimensionate, avand in vedere o alta prevedere a Legii invatamantului, anume coborarea varstei de debut scolar de la sapte la sase ani in clasa I. Practic, din anul scolar 2003/2004 au intrat in clasa I si copii in varsta de 7 ani, dar si de 6 ani. Concluzia generala a raportului este ca prelungirea invatamantului obligatoriu la zece clase nu si-a atins inca tinta de reducere a abandonului scolar, destui elevi parasind prematur scoala. Potrivit directivelor Uniunii Europene, rata de abandon scolar trebuie sa fie sub 10% pana in 2010. Cea mai mare rata a abandonului se inregistreaza la nivelul claselor IX-X. La nivelul invatamantului gimnazial, rata bruta de cuprindere a elevilor a crescut doar cu cateva procente, ajungand la 97,4% in 2005-2006, fata 94,7% in 2000-2001, de exemplu, cresterea fiind ceva mai ridicata in cazul baietilor. In clasele IX-X la liceu si anii I si II la scolile de arta si meserii, insa, rata de cuprindere a elevilor este mai scazuta, fenomenul fiind destul de ingrijorator. De exemplu, la nivelul anului scolar 2005/2006, valoarea indicatorului (80%) scade cu 4 puncte procentuale fata de anul anterior (84,2%), inregistrandu-se o valoare aproape identica precum in anul scolar 2000/2001, cand era 79,2%. O alta concluzie este ca nepromovarea testelor nationale si deci neintrarea la liceu ii determina pe destui elevi sa abandoneze, renuntand la scoala, abandonul in invatamantul profesional fiind de 5,5%, respectiv 2,2% la liceu in anul 2004-2005. Cerinte UE Un alt aspect subliniat de raportul MEdC se refera la cerintele Uniunii Europene privind reducerea abandonului scolar, care in 2010 trebuie sa fie de cel mult 10%. Potrivit raportului, in perioada 2000-2005, abandonul scolar, calculat prin metoda intrare-iesire, a invatamantului primar si gimnazial, cat si pe cele doua cicluri ale acestuia a inregistrat o crestere de la 0,6% in 2000/2001 la 1,2% in 2001/2002 si 2002/2003, la 1,5 in 2003-2004 si 1,7% in 2004/2005. Pe cele doua niveluri, rata abandonului a fost semnificativ mai mare in clasele V-VIII decat in clasele I-IV, anume: - de la 0,6% in 2000/2001 la 1,3% in 2004/2005 in ciclul primar - de la 0,6% in 2000/2001 la 2% in 2004/2005 in ciclul gimnazial. Daca la nivelul primar, in general, rata de abandon este usor mai mare in mediul urban, raportul se schimba insa la nivelul gimnazial, unde este mai ridicata in mediul rural. Tinerii needucati, cei mai afectati de somaj Potrivit aceluiasi raport, cei mai afectati de fenomenul somaj sunt tinerii cu varsta intre 15 si 24 de ani care au un nivel mai redus de educatie. In aceasta categorie de varsta cei mai multi soferi fiind cei fara studii sau cel mult cu patru sau opt clase. Cu toate ca in 2005 s-a inregistrat o scadere de aproximativ 20% a numarului tinerilor cu varsta intre 15 si 24 de ani fara un loc de munca, in continuare acestia au mari dificultati in gasirea unui loc de munca. Practic, reprezinta in jur de 30% din numarul total al somerilor, rata somajului fiind insa mai ridicata in mediul urban decat in cel rural, unde multi tineri lucreaza in agricultura. Ministrul Educatiei si Cercetarii considera ca este necesara o analiza mai atenta a competentelor pe care angajatorii din Romania le considera indispensabile pentru succesul companiilor lor si care sunt asteptarile lor din partea absolventilor. La studii, mult sub alte tari Situatia privind parasirea timpurie a scolii de catre tinerii cu varsta intre 18 si 24 de ani este insa cu adevarat foarte proasta daca ne raportam la tarile care au devenit in ultimul timp membre in Uniunea Europeana, tara noastra avand cel mai ridicat procent. In ultimii noua ani, situatia se prezinta astfel: - 19,7% in 1997 - 19,1% in 1998 - 21,5% in 1999 - 22,3% in 2000 - 21,3% in 2001 - 23,2% in 2002 si 2003 - 23,6% in 2004 - 20,8% in 2005. Comparativ cu celelalte tari, in perioada 2002-2005 Romania a avut cea mai ridicata rata de parasire timpurie a studiilor, clasandu-ne in top si fiind cu mai mult de 5% fata de media europeana, care in perioada 2002-2005 a avut urmatoarele valori: 16,4% in 2002, 15,9% in 2003, 15,1% in 2004 si 14,9% in 2005. Dintre cele zece tari (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria si Romania) incluse in situatia comparativa, slovenii, slovacii si cehii au cea mai mica rata de parasire, in jur de 5-6%, foarte apropiati de noi, deci cu aceleasi procente ridicate fiind si bulgarii (20% in 2005). Rezultatele scolare, mai slabe la tara Daca la abandon situatia este, sa recunoastem, proasta, nici la invatatura nu stam remarcabil. Cu toata cresterea de aproape 16% a ratei absolventilor de invatamant primar si gimnazial in 2005 fata de anul anterior, nu putem sa stam linistiti. Practic, cresterea este considerata cam artificiala, avand in vedere ca populatia in varsta de 14 ani, deci cea care reprezinta baza de raportare a absolventilor intr-un anumit an scolar, a scazut cu aproape 25% fata de anii anteriori. In realitate, rezultatele la invatatura sunt tot mai slabe, un decalaj foarte mare inregistrandu-se, din nou, intre rural si urban, anume de 18% in defavoarea mediului rural. De altfel, datele MEdC evidentiaza clar un interes mai scazut al elevilor fata de scoala, participarea la testele nationale, de exemplu, fiind tot mai redusa. Nici promovabilitatea nu este extraordinara, cele mai slabe rezultate fiind in randul elevilor din mediul rural. In privinta rezultatelor la examenul de bacalaureat, promovabilitatea in 2004-2005 a fost mai scazuta cu 5% fata de cea din 2000/2001, dar net superioara in randul fetelor. De altfel, in 2004-2005, in privinta ratei de promovare a liceului, cu si fara examen de bacalaureat, fetele au avut un avantaj net, de 10-12% fata de colegii lor baieti. O crestere aproape spectaculoasa s-a inregistrat la invatamantul profesional si tehnic, rata de absolvire ajungand la 43,6% in 2004-2005, fata de 21,2% in anul precedent. Din pacate, si aceasta crestere a fost artificiala, in anul 2004-2005 finalizand studiile si elevii de la scolile de arta si meserii. In concluzie, nu putem sa stam relaxati, rezultatele mai bune nefiind intotdeauna si conforme cu realitatea. Ponderea personalului calificat, aproape constanta Un alt capitol al raportului se refera la personal, situatia prezentata nefiind extrem de satisfacatoare. Astfel, in anul 2005 sistemul de invatamant a pierdut in jur de 9.000 de salariati fata de anul precedent, din care aproximativ 5.000 au fost cadre didactice. Chiar daca au fost determinate si de scaderea numarului de elevi, reducerile de personal au avut drept cauza principala salarizarea. Cel mai elocvent exemplu este al profesorilor de informatica si engleza, catedre unde acoperirea cu personal didactic calificat este mai redusa decat la alte discipline, ofertele de la alte firme fiind categoric mult mai bune din punct de vedere financiar decat cele din invatamant. Referitor la personalul didactic calificat, in ultimii ani se remarca o stagnare, cu plusuri sau minusuri pe diversele cicluri de invatamant. Astfel, in invatamantul prescolar ponderea personalului calificat a scazut de la 94,7% in 2004 la 94% in 2005, cu diferente mai mari in rural fata de urban (90,7% , respectiv 96,6%), iar la nivelul primar a ramas constant, cu aceleasi oscilatii intre oras si tara, anume cu 4% mai mult decat la scolile de la sate. La nivel gimnazial, desi s-a inregistrat o usoara crestere, personalul calificat nu este insa 100%, ci se mentine sub 93%, dascalii calificati din scolile de la sate fiind cu peste 8% mai putini decat la oras. In anul scolar 2005-2006, ponderea cadrelor didactice calificate pe niveluri de invatamant a fost urmatoarea: - nivel prescolar - 94% (96,6% in urban si 90,7% in rural) - nivel primar - 96,2% (98,3% in urban si 94,7% in rural) - nivel gimnazial - 92,2% (96,8% in urban si 88,1% in rural) - nivel liceal - 98,2% (98,4% in urban si 95,6% in rural) - scoli de arta si meserii - 91,1% ( 93,3% in urban si 84,6% in rural) - nivel postliceal - 96,9% (96,9% in urban si 100% in rural) - nivel superior, facultate - 100%. In continuare, in invatamantul preuniversitar majoritare sunt femeile, cadrele didactice de sex feminin avand o pondere de aproape 71,66%. Majoritatea feminina a personalului didactic in invatamantul preuniversitar este insa o caracteristica a tuturor tarilor europene, deci in sfarsit suntem si noi "pe val". Prea multi prescolari intr-o clasa Referitor la marimea medie a unei clase, valorile inregistrate sunt, in general, in limitele prevazute de Legea invatamantului . Exceptie fac clasele de la gradinita, cu mult peste media prevazuta de lege, carora li se alatura liceele si scolile de arta si meserii. La polul opus, cu cei mai putini elevi intr-o clasa, se situeaza scolile din mediul rural. Aici, avand in vedere densitatea mai mica decat la oras, se inregistreaza cel mai mic numar de copii intr-o clasa, media fiind de 15,84.