Legea privind reforma in domeniul sanatatii, pe care Guvernul a prezentat-o ieri Parlamentului, va aduce unele modificari substantiale actualului sistem sanitar . Principalul impact este acela asupra functionarii spitalelor, noile prevederi separind managementul spitalelor de activitatile medicale prin introducerea unui set de incompatibilitati. Astfel, noii directori nu vor mai putea avea alte functii, fie ele remunerate sau nu. De asemenea, nu vor putea obtine postul de conducere daca au rude pina la gradul IV care lucreaza la firme ce se afla in relatii comerciale cu spitalul respectiv.
Concesie pentru parlamentari
O noutate o reprezinta si faptul ca spitalele vor putea fi conduse de catre firme specializate de management. Noii directori, fie ei persoane fizice sau juridice, vor semna contracte cu Ministerul Sanatatii, ceea ce inseamna ca ei vor putea fi demisi de ministru daca nu indeplinesc atributiile pentru care au semnat. In schimb, ministrul face concesii in ceea ce-i priveste pe sefii de sectii. Ii va lasa sa profeseze si la privat, dar si sa aiba alte functii de conducere. Concesii face si pentru medicii parlamentari, pe care ii lasa sa ocupe functii de conducere in cadrul colegiilor profesionale, in aceasta situatie fiind Mircea Cinteza , presedintele Colegiului Medicilor, dar si Sorin Oprescu, presedintele Colegiului Medicilor din Bucuresti.
Banii se string in cont unic
Un alt punct in care reforma intervine major este constituirea Fondului National de Sanatate, care va fi format din colectarea asigurarilor sociale de sanatate. Daca pina acum aceasta se realiza prin intermediul Ministerului de Finante si ANAF, sumele ajungind mai intii la bugetul consolidat si abia apoi fiind distribuite catre Casa, in urma adoptarii legii banii vor fi adunati direct intr-un cont unic deschis pentru CNAS. Dar, pe de alta parte, asigurarile sociale de sanatate nu vor mai fi suficiente pentru a acoperi serviciile medicale de care beneficiaza in prezent cetatenii. Concomitent cu intrarea in vigoare a legii urmeaza a fi elaborate normele pentru un pachet minim de servicii gratuite, iar pentru restul, pacientii vor apela fie la co-plata, fie la asigurarile private de sanatate. In plus, va creste si numarul celor care vor contribui la fondul de asigurari, prin introducerea pensionarilor si a agricultorilor in categoria celor care platesc taxa de 6,5%. Daca vor fi nemultumiti de tratamentul acordat, bolnavii vor putea da in judecata medicii sau farmacistii responsabili. In acest sens, reforma introduce reglementari precise privind malpraxisul, dar si procedura de asigurare a persoanelor care isi desfasoara activitatea in mediul medical.
Sanatate pe card si taxa pe viciu
Pentru o monitorizare continua a asiguratilor, legea introduce informatizarea datelor privind starea de sanatate a persoanei si asistenta medicala acordata, sub forma unui card national. Acesta va fi prezentat de pacient de fiecare data cind va intra in contact cu sistemul sanitar, indiferent daca este vorba despre spital, dispensar ori farmacie. In mod similar, se va emite si un card european de asigurari de sanatate, valabil pe teritoriul UE. Taxa pe viciu a ramas neschimbata fata de forma propusa initial, ea urmind sa duca la scumpirea produselor din tutun si a alcoolului, iar banii rezultati vor merge catre finantarea constructiei a opt spitale regionale de urgenta.
Sistemul sanitar de ieri
Multe suspiciuni de coruptie au planat asupra celor care conduceau spitalele, din cauza sponsorizarilor oferite de companii medicale ce ulterior cistigau contracte cu acele spitale.
Companiile medicale recrutau colaboratori din rindul personalului medical din spitale pentru a isi promova produsele.
In faza initiala, proiectul de reforma prevedea aceleasi incompatibilitati pentru directorii de spitale si pentru sefii de sectie.
Ministrul Nicolaescu sustinea ideea introducerii unui reprezentant al ministerului in organismele de conducere ale Colegiului Medicilor din Romania.
A existat propunerea ca medicii sa fie pensionati la virsta de 65 de ani.
Ministerul Sanatatii a propus initial si o Lege a farmaciei, prin care se desfiintau lanturile de farmacii.
Dupa discutiile avute cu rectorii universitatilor de medicina din tara, Nicolaescu a promis un capitol special dedicat spitalelor universitare.
Fondurile provenite din asigurarile de sanatate erau colectate la bugetul consolidat si abia apoi ajungeau la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
Directorii de spitale puteau indeplini mai multe functii concomitent, unii dintre ei conducind o unitate sanitara si in acelasi timp erau si membri in consiliile de administratie ale altor spitale. S-a realizat in acest fel o retea feudala ce a acaparat sistemul decizional.
Ce schimba codul lui Nicolaescu
Managerul general al spitalului si membrii comitetului director nu pot beneficia de sponsorizari sau finantari pentru participarea la conferinte, congrese organizate de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice sau materiale sanitare;
Exercitarea profesiei de medic este incompatibila cu calitatea de angajat ori colaborator al unitatilor de productie, ori de distributie de produse farmaceutice sau materiale sanitare;
Managerul general al spitalului nu mai poate avea nici o alta activitate in afara de a conduce spitalul;
Incompatibilitatile stabilite pentru directorii de spital nu sint valabile si pentru sefii de sectie;
Membrii comitetului director, in afara de managerul general, pot lucra la privat sau pot conduce sindicate, ori chiar pot face parte din conducerea mai multor spitale;
Ministerul Sanatatii nu mai are reprezentant in organismele de conducere ale Colegiului Medicilor;
Profesorii universitari si doctorii in medicina isi pot continua activitatea pina la 70 de ani.
Legea Farmaciei a fost scoasa din pachetul de reforma;
Spitalele universitare si sectiile clinice universitare sint definite doar in doua alineate;
Fondurile provenite din asigurarile de sanatate vor fi colectate direct intr-un cont al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
