Social

2007, cel mai cald an din istorie

Bilantul caldurii anormale din aceste zile: morti, sute de oameni lesinati, culturi agricole compromise si rezerve de apa amenintate. Temperaturi mai mari cu 2 pina la 5 grade decit maximele inregistrate in anii precedenti, seceta si furtuni. Asa va arata vara 2007. Zece judete au cerut ieri sa fie declarate zone calamitate din cauza secetei, care a compromis deja culturile agricole, iar astazi se intruneste Comitetul National pentru Situatii de Urgenta. „Vom analiza daca resursa de apa pentru populatie si agentii economici este suficienta in caz de seceta“, a declarat Viorel Nemes, directorul adjunct al Inspectoratului National pentru Situatii de Urgenta. Prognozele Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM) arata ca rezerva de apa din sudul, estul si sud-estul tarii se va reduce din cauza temperaturilor ridicate, meteorologii anticipind ca vor exista perioade de seceta prelungita. „Este de asteptat ca perioadele de seceta sa alterneze cu cele de precipitatii abundente precedate de furtuni. Inundatiile, cauzate de vremea extrem de instabila, sint un alt pericol care ar putea afecta diverse zone ale tarii anul acesta, insa nu vor avea intensitatea celor din anii trecuti“, a declarat Ion Sandu, directorul ANM. In plus, pe fondul lipsei de precipitatii, fenomenele meteo s-ar putea acutiza, ar putea sa creasca in intensitate. „Daca avem o perioada secetoasa, atunci ploaia care urmeaza ar putea fi mai violenta, ar putea sa cada o cantitate mare intr-un timp scurt si pe o arie restrinsa. La fel, dupa un calm atmosferic, vintul ar putea sa bata cu viteze mai mari“, a explicat Ion Sandu. De altfel, Meteorological Office din Marea Britanie avertizeaza ca anul acesta va fi cel mai cald an din istoria omenirii. Acest fenomen climatic este legat de incalzirea apelor din centrul si estul Oceanului Pacific, ceea ce perturba climatul coastelor occidentale - din America de Sud pina in Africa de Est - influentind in cele din urma clima mondiala. Cresterea temperaturilor pe plan global va antrena o serie de efecte precum topirea calotelor glaciare, cresterea nivelului marilor si schimbarea tiparelor meteorologice. Pe termen lung, lantul efectelor va continua cu declansarea inundatiilor, foamete si furtuni violente, mai spun britanicii. Prognoza britanica se adevereste deja in Romania, in conditiile in care, in urmatoarea saptamina, vor fi peste 30 de grade Celsius in sudul tarii si temperaturi scazute pentru litoral. „In vestul, nordul si centrul tarii, temperatura maxima se va reduce cu 2-3 grade. In sudul tarii se vor inregistra, saptamina aceasta, intre 25 si maximum 34 de grade Celsius. Cele mai scazute temperaturi se vor inregistra pe litoral“, ne-a declarat Meda Georgescu, meteorologul de serviciu al Administratiei Nationale de Meteorologie. Efectele caldurii excesive deja se vad asupra populatiei. Astfel, doua persoane si-au pierdut viata in ultimele trei zile, la Brasov, si alte opt au avut nevoie de ingrijiri medicale dupa ce au lesinat in strada, din cauza temperaturilor ridicate. Incalzirea brusca a vremii le-a dat de furca persoanelor in virsta si mai ales celor cu afectiuni ale inimii. Dr. Emilian Matau, purtatorul de cuvint al Ambulantei Brasov, spune ca majoritatea persoanelor care au cazut pe strada erau imbracate mult prea gros, semn ca oamenii inca nu s-au obisnuit cu temperaturile de afara. Medicii brasoveni nu-si amintesc sa se fi confruntat cu astfel de situatii in aceasta perioada a anului. Saptezeci si cinci de bucuresteni au cazut in strada in weekend din cauza caldurii, potrivit doctorului Mihaela Badica, medic coordonator al Serviciului de Ambulanta Bucuresti . Ea recomanda persoanelor sa evite expunerea la soare intre orele 11.00 si 17.00, cind temperaturile ating valori maxime. Totodata, oamenii sint sfatuiti sa foloseasca palarii, umbrele, ochelari de soare si imbracaminte subtire, in cazul in care expunerea la soare nu poate fi evitata. In plus, consumul de lichide trebuie sa creasca de la doi pina la patru litri pe zi, iar alimentatia trebuie sa fie saraca in grasimi. Copiii, persoanele in virsta si cele cu afectiuni cardiace trebuie protejate in mod deosebit, evitind deplasarile si locurile aglomerate. Dusurile si baile cu apa la temperatura pielii trebuie sa fie frecvente. In perioadele cele mai calde din zi nu trebuie facut efort fizic sustinut. In agricultura, pe santiere sau in halele industriale care nu au posibilitatea asigurarii unor conditii corespunzatoare, activitatea trebuie sa se desfasoare dimineata si seara. Dunarea, pe jumatate secata Debitul Dunarii este de numai 4.000 mc/s, situindu-se sub media multianuala a lunii mai, de 7.350 mc/s. Totusi, hidrologii se asteapta la cresteri, pentru ca in statele din amontele fluviului a plouat, dar acestea nu vor fi spectaculoase deoarece, in Romania, debitele riurilor mari sint in scadere. Cresteri de debite sint asteptate doar pe riurile mici, de munte, in vestul si nord-vestul tarii. Totusi, situatia de pe fluviu nu este inca dramatica. Presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa, a ramas blocat duminica intr-un banc de nisip in timp ce incerca sa treaca Dunarea in Bulgaria cu barca. „Pe firul navigabil nu cred sa fie probleme, dar cind am incercat sa trecem Dunarea la bulgari, cu o barca a Politiei de Frontiera, am ramas intr-un dimb de nisip“, a declarat ieri Prioteasa, adaugind ca nivelul Dunarii a scazut deja. Oltenia, fruntasa pe ramura la desertificare Dupa doi ani de inundatii, nimeni nu a luat in calcul o eventuala seceta care sa distruga culturile agricole. In tara noastra, trei milioane de hectare pot fi irigate cu cele 104 sisteme existente. Numai ca, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, sint functionale instalatiile de pe 700.000 de hectare, iar dintre acestea doar pentru 350.000 de hectare au fost incheiate contracte intre minister si utilizatori. ‘’In acest moment sint utilizate sistemele de irigatii de pe 271.000 de hectare’’, a spus Alexandru Radulescu, director Imbunatatiri funciare in Ministerul Agriculturii. El a explicat ca nu sint folosite instalatiile de pe cele trei milioane de hectare, dupa ce, in perioada 1992-1995, s-a facut un studiu din care a reiesit ca doar 1,4 milioane de hectare sint viabile economic. In plus, nimeni nu a fost de acord sa dea bani pentru a tine in functiune sistemele. Sudul tarii este cel mai afectat de seceta si aici sint si cele mai intinse suprafete de culturi agricole. Potrivit specialistilor, in judetele Constanta, Dolj, Gorj, Olt, Teleorman si Tulcea, mii de hectare de griu si orz sint distruse de temperaturile ridicate si de lipsa apei. In sudul judetului Dolj, peste 100.000 de hectare de pamint au devenit aride din cauza defrisarilor masive din ultimii ani. Cele mai mari probleme au aparut in arealul cuprins intre localitatile Calafat - Poiana Mare - Sadova - Bechet - Dabuleni si fluviul Dunarea, zona fiind supranumita „Sahara Olteniei“. „Daca nu se pun la punct sistemele de irigatii si se mai taie abuziv padurea, in 50 de ani, situatia poate deveni dramatica“, a spus Valentin Bulumaci, director adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj. Directia Silvica Dolj se ocupa de impadurire printr-un program cu fonduri guvernamentale , in acest an urmind sa fie plantati puieti pe 5.000 de hectare. Calculele nu dau insa mari sperante agricultorilor, in conditiile in care, la o suprafata afectata de 100.000 de hectare, cu o medie de impadurire de 5.000 de hectare pe an, rezulta ca ar fi nevoie de 20 de ani pentru impadurirea intregii suprafete.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea