Autoritatile locale nu au timp sa amenajeze infrastructura de aparare impotriva dezastrelor naturale, fiind prea ocupate sa arunce responsabilitatea de la una la alta cind ploile iau casele oamenilor. De indata ce au stat ploile, s-au pornit certurile intre primarii localitatilor vilcene inundate si directorimea de la judet. Pentru a doua oara in acest an, prima oara s-a intimplat pe 13 august, mai multe localitati din judetul Vilcea s-au acoperit de mil si de neputinta in urma ploilor care au depasit 140 de litri pe metru patrat. Nu e o neputinta cu specific local, e aceeasi care face ca traficul din Bucuresti sa se blocheze la prima torentiala. La fel au fost scoase din case la miezul noptii de luni spre marti si familiile Plesan si Ionescu din comuna Malaia din judetul Vilcea, unde au aflat din zbieretele nevestelor ca le-a cazut in curte un stilp de inalta tensiune. Piriul din Valea Rudareasa surpase drumul si trecea pe linga casa lor cu puteri insutite. L-a umflat nu doar ploaia neintrerupta de 12 ore, ci si topirea zapezilor cazute simbata si duminica pe Muntii Capatinii ce inconjoara satul lor, Ciunget, parte a comunei Malaia. Abia a doua zi, marti, au reusit oamenii sa-si apere grajdurile cu saci umpluti cu pamint, iar pe seara sa dea la o parte, tot injurind primarul si Guvernul, stilpul din batatura. Nu terminasera lupta cu stilpul cei din neamul lui Plesan ca la 80 de kilometri mai incolo, la Horezu, ploile nebune au rupt pe 30 de metri din alimentarea cu apa potabila a orasului, lasind fara apa o treime din sistemul centralizat al localitatii. In aceeasi zi, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Vilcea a adus in Horezu doua cisterne cu apa potabila a cite 5.000 de litri. Dar cel mai tensionant moment a venit marti, pe seara, cind era sa se rupa alimentarea cu apa din Lacul Bradisor. Sub presiunea piraielor inzdravenite de ploi, dar mai ales din cauza nefunctionarii captarilor de torenti blocate de mil, pietre si lemne, era cit pe ce sa cedeze aductiunea de la Uzina de apa Bradisor. Faptul ar fi afectat 140.000 de locuitori din peste zece localitati, inclusiv resedinta de judet , Rimnicu Vilcea. Au intervenit societatile de constructii care aveau lucrari in zona, au adus zeci de basculante si au reusit sa devieze cursul apei. Nu mai putin de 67 de localitati vilcene risca in orice moment sa fie inundate, dupa cum admite prefectul de Vilcea, Ancuta Handolescu. Stradaniile ei, de a veni in miez de noapte peste primari, de a infiinta un sistem de raspindire prin sms-uri la toate primariile si posturile de politie, cind este vorba despre vreun cod portocaliu, sint minuscule in comparatie cu nevoia de a inzestra comunele cu infrastructura care sa reziste la inundatii. Se practica, si aici, la toate etajele de decizie abilitatea de a da vina pe altul. La Malaia, pentru nefunctionalitatea captarilor de torenti (din pricina carora au fost inundate 46 de case si distruse 10 poduri si podete), primarul Ion Moga da vina pe directorul Romsilva Vilcea: „Aceste captari sint pe teritoriul lor, ei nu le-au curatat ani intregi, abia acum facem acte sa le trecem la Consiliul Local, gratie unei legi, 247, ce ne permite asta din 2006“. Directorul Romsilva Vilcea, Adam Jinaru, spune ca aceste captari apartin de multa vreme obstii silvice Malaia, o asociatie a proprietarilor de paduri, „dar ar fi ramas citeva si la noi, nu stiu cite. Oricum, ele trebuiau renovate si marite inca de acum zece ani“. Acum zece ani, toate captarile de torenti se aflau la Romsilva, de vreme ce retrocedarea padurilor a inceput in 2000. Abilitatea de a da vina pe celalalt e completata musai cu reflexul de a astepta solutii mereu de la altii. Indeobste, de la viitorii vinovati. Primarul din Malaia spera ca „aia de la prefectura or sa ne ajute cu proiecte si fonduri, poate de la Guvern, poate de la UE“. Prefectura, doamna prefect, ce are atributii de control mai degraba decit sa creeze proiecte, marturiseste ca abia ce a aflat ca exista doua recente cai de finantare a infrastructurii contra inundatiilor: Fondul National de Mediu, ce ofera din aceasta toamna finantari pentru amenajari impotriva inundatiilor, si fondurile structurale. Se umfla riurile mici Prefecturile din judetele Bacau, Harghita si Vrancea au primit miercuri dupa-amiaza o avertizare hidrologica de cod portocaliu, iar alte 15 de cod galben. Potrivit Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, avertizarea a fost trimišsa pentru riuri mici, nemonitorizate hidrologic si necadastrate, precum si pentru cursurile superioare ale riurilor Putna, Rimnicu Sarat, Trotus si pe unii afluenti ai lor, respectiv Vizauti, Milcov, Rimna, Cotatcu, Sulta , Ciobanus, Asau si Oituz, pe care sint asteptate cresteri semnificative de debit. De asemenea, au primit avertizare de cod galben prefecturile din Bacau, Botosani, Brasov, Buzau, Constanta, Covasna, Galati, Harghita, Iasi, Neamt, Prahova, Suceava, Tulcea, Vrancea si Vaslui. Avertizarea se refera la bazinele hidrografice Oltul superior, Prahova, Teleajen, afluentii Siretului si ai Prutului, precum si la riurile din Dobrogea. Potrivit Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, fenomenele vizate sint scurgeri importante de apa de pe versanti, torenti si piraie, cresteri de debite si niveluri pe unele riuri din respectivele bazine hidrografice, cu posibile depasiri ale cotelor de atentie si izolat ale celor de inundatie de miercuri dupa-amiaza pina joi la ora 14.00. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro