Sporuri salariale de miliarde de lei, contracte in baza carora angajatii erau platiti de doua ori pentru aceeasi munca. Contracte de reparatii semnate in familie. Neregulile au fost descoperite la Universitatea Bucuresti de un control facut de Ministerul Educatiei.

Universitatea din Bucuresti a gasit o modalitate mai putin academica de a-si plati angajatii. Le-a acordat sporuri si contracte duble de salarizare.
In anii universitari 2003-2005, conducerea Universitatii a acordat anumitor angajati sporuri de pina la 30% din salariul de baza al functiei, platile realizindu-se din finantarile aferente contractului institutional, in suma de aproape 3 miliarde de lei, asa cum scrie in raportul de control facut de Ministerul Educatiei.

Asadar, aceste sporuri trebuiau platite din veniturile proprii ale Universitatii, si nu din banii veniti de la bugetul de stat. Ioan Pinzaru, rectorul Universitatii Bucuresti, recunoaste ca sporurile nu trebuiau platite din banii de la buget.
A fost o greseala administrativa, care s-a facut timp de doua saptamini. Apoi am pus banii la loc din veniturile proprii, spune rectorul.

150 de miliarde de lei pentru dublarea salariilor

Ministerul Educatiei reproseaza Universitatii si contractele de prestari servicii incheiate in baza Codului Civil, cu toate ca angajatii aveau deja un contract semnat in baza Codului Muncii.
Adica, Universitatea a platit de doua ori aceeasi munca. Si a platit-o cu aproape 150 de miliarde de lei, din care 50 de miliarde au fost date din veniturile proprii, iar restul de 100 de miliarde din contractele de cercetare.

Au efectuat cheltuieli in afara prevederilor bugetului si dindu-le alta destinatie, contractele fiind semnate cu persoane care nu au calitatea de persoane fizice autorizate si care aveau un contract de munca pe durata nedeterminata pentru aceeasi activitate, spune raportul de audit al ministerului. Insa, conducerea Universitatii ii contrazice pe cei care au efectuat controlul si sustine ca poate incheia fara nici o problema contracte in baza Codului Civil.

Plata unor activitati suplimentare neincadrate in norma de munca poate fi facuta in conformitate cu legislatia in vigoare, argumenteaza rectorul Pinzaru.

Deplasari nejustificate in Japonia

In anul universitar 2004-2005, institutia a trimis profesori si studenti cu burse de studii in Japonia. In total, raportul ministerului sesizeaza lipsa a 45.000 de dolari, deoarece beneficiarii nu au prezentat documente care sa justifice realitatea si oportunitatea deplasarii in strainatate.

Faptul este pus de catre actualul rector pe seama birocratiei. Aici este o greseala administrativa. Nimeni nu a bagat banii in buzunar. Nici noi si nici bursierii nu aveam de unde sa stim ca acestia trebuie sa justifice cheltuielile facute in Japonia, recunoaste Ioan Pinzaru.

Diplome nule de la fiul presedintelui

Universitatea mai are probleme si cu programul de masterate MBA, care s-a organizat in cadrul Facultatii de Sociologie, prin parteneriatul cu Universitatea Tiffin din Statele Unite. Cel care a adus acest program la Universitate este Marius Mihailescu, fiul actualului presedinte al Universitatii Bucuresti, Ioan Mihailescu. Insa, Ministerul Educatiei reproseaza Universitatii ca, pentru a se desfasura, programul de masterat trebuia sa fie autorizat de catre Ministerul Educatiei sau de Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica. Ca urmare a controlului, Directia Generala de Invatamint Superior a considerat cursurile de master organizate fara respectarea procedurii impuse de lege ca fiind ilegale, si, in consecinta, actele de studii ale absolventilor sint nule de drept, dupa cum scrie in raport. In schimb, rectorul Pinzaru se apara si spune ca nu este necesar sa avem acordul ministerului ca sa putem organiza mastere. In consecinta, presedintele Ioan Mihailescu a decis ca, pe viitor, programul MBA urmeaza sa se separe de Universitate.

6,5 miliarde de lei pentru cuscru

Universitatea Bucuresti a incheiat in anul 2001 contracte de reparatii curente cu o firma de constructii , in valoare de 6,5 miliarde de lei. Din valoarea totala a contractului, numai pentru gardul din fata Facultatii de Drept s-au platit 1,2 miliarde de lei.

Reprezentantul legal al Universitatii era domnul Ioan Mihailescu, care in perioada derularii contractelor a devenit ruda (cuscru) cu Hereboiu Gheorghe, actionar si administrator al firmei, scrie in raportul de control al Ministerului Educatiei.

Reprezentantii Universitatii Bucuresti sustin ca firma nu a avut profit de pe urma inrudirii presedintelui institutiei cu patronul. In primul rind, conform Codului Familiei, cuscrul nu este ruda, cum nici sotia nu este. Iar firma chiar a primit penalizari pentru ca nu si-a facut treaba asa cum trebuia, spune Ioan Mihailescu, presedintele Universitatii Bucuresti.