Ultimul Revelion al comunismului, mai exact al Ceausestilor, a fost unul obisnuit, cu nimic diferit de ultimii zece ani.

Cei doi care au fost impuscati la ordinul lui Ion Iliescu au tinut obisnuitele discursuri de la ora 12:00 si au fost in pat in jur de 2:00. Petrecerea s-a tinut la Club-bazin Floreasca.

Ei ramasesera cu fixul intalnirilor de "club" din vremea "tineretii revolutionare", cand in sarcinile orga­nizatiei comuniste clandestine intra si infiintarea de cluburi muncitoresti. Suna bine cuvantul - jumate burghez, jumate tovaraseste, povestesc cei care s-au ocupat de pregatirea petrecerii , persoane din cercul puterii si ofiteri de Securitate .

Pana la club, Nicolae si Elena Ceausescu faceau de-acasa cativa pasi. Neinsotiti, pe o alee circulata in exclusivitate de ei. Ceilalti invitati ajungeau cu masinile de serviciu dinspre strada, scrie Jurnalul National.

Insotitorii deschideau larg portiera tovarasilor din conducerea partidului, care, acompaniati de neveste, mergeau pe jos spre locul petrecerii. Usor stingheri, cu ganduri statornice la "raspunderile" in fata "tova­rasului", barbatii nu prea intindeau consoartelor bratul.

"Sarbatoare cu caracter sobru" - acesta trebuia sa fie rezultatul pregatirilor de petrecere a Revelionului coordonate de Camil Roguski . Vreo trei saptamani, arhitectul si echipa sa, compusa din 40 pana la 60 de muncitori si tehnicieni, faceau "proiectul". Imensa sala de sport a clubului devenea in final "sala cu brazi".