Social

Ultimii varari din Mehedinti

Vara
ritul, meserie veche, cu radacini in negura timpului, isi traieste ultimele clipe de viata in Mehedinti, unde mai sunt doar cativa oameni stiutori ai mestesugului. Numarul taranilor din Mehedinti care muncesc ca la ocna pentru a produce in propria gospodarie bulgari de var se imputineaza pe zi ce trece. Farmecul traditiei nu-i mai atrage pe tineri, care considera ca afacerea este nerentabila. Asa se explica de ce cuptoarele construite special pentru arderea pietrelor calcaroase incep sa fie lasate in paragina. Nea Danila Rafa, un taran de 64 de ani din comuna Balvanesti, ne-a explicat de unde vine expresia atat de des folosita in judet: ,,Te omori ca vararul cu munca". Taranii varari din comunele situate in nordul Mehedintiului - Bala, Godeanu sau Balvanesti - se raresc, si, odata cu ei, traditionala ocupatie incepe sa fie data uitarii. Pana nu de mult, acesti oameni ai muntelui si-au castigat existenta numai din asa ceva, iar altii chiar au prosperat. Bucatile de var de cea mai buna calitate, produse dupa o munca titanica, erau la mare cautare in comunele din zonele de campie, unde „muntenii" le aduceau in carute cu coviltir, trase de boi puternici. De cele mai multe ori, tranzactia nu se facea pe bani, ci existau trocuri prin care varul se dadea pe cereale sau legume. Varul bulgari se foloseste si acum la dezinfectarea fantanilor, iar cel „stins in apa" are o calitate mult mai mare decat a varului industrial. Cel putin asa sustine nea Danila Rafa, un varar de 64 de ani din comuna Balvanesti, care, din cauza bolii, e nevoit sa se lase de aceasta pasiune ale carei taine le-a desprins cand era flacau. Danila Rafa mai are o suparare: nu e sigur ca fiul sau, Gheorghe Rafa, pe care l-a crescut pe langa cuptorul de var, va duce traditia mai departe. Motivul? Fiul e viceprimar la Balvanesti si nu mai are timp de facut var, chiar daca ii place acest lucru. „Aici, in comuna Balvanesti, doar tata si cu inca un om mai au cuptoare de var. In comuna Godeanu nu sunt mai mult de sase-sapte cuptoare, iar la Balta putin mai multe. Traditia se va pierde, caci tinerii nu mai considera rentabila aceasta munca. E pacat, dar au dreptate in felul lor si o sa va spun si de ce!", promite sa spuna povestea completa viceprimarul din Balvanesti, Gheorghe Rafa. Cuptorul cu palarie Bucatile de piatra calcaroasa, materia ... De la viceprimar si de la tatal sau, Danila, am aflat ca un cuptor de var arata ca o fortareata cladita din piatra de rau si pamant galben sau huma . Deasupra se pune, ca o palarie, o crusta de chirpici din pamant si feriga. Cuptorul are o inaltime de peste patru metri si un diametru de doi metri. Nu e usor sa-l construiesti. Are secretele lui si iti trebuie o anumita tehnica. Atunci cand ai cuptorul si vrei sa te apuci de facut var, prima operatiune este sa aduci piatra de calcar, care trebuie arsa. „O aducem de departe, de pe terenul nostru, sau o cumparam de pe terenul altuia. Decopertam pamantul cu sapa, lopata si tarnacopul si ne apucam sa spargem piatra de calcar in bucati transportabile. Le incarcam in caruta sau in masina si le aducem la cuptor", povesteste nea Danila. Dupa ce piatra e adusa la gura cuptorului, se baga inauntru cu grija, in asa fel incat la baza cuptorului sa ramana o bolta pe unde sa se poata introduce lemnele care ard. Bulgarele de soare de la Balvanesti Langa cuptorul de var al familiei, viceprimarul Gheorghe Rafa ne spune ca e nevoie de minim 10 metri cubi de lemne pe care trebuie sa le arzi non-stop, o saptamana de zile, operatiune care-i mult mai complicata decat cea a producerii tuicii. „Flacara trebuie sa arda sub pietrele de calcar, sa le cuprinda de jos. Noi spunem ca facem boltirea. Daca pietrele nu sunt asezate cum trebuie, sa ramana la baza cuptorului un gol, nu faci nimic. La un cuptor, producem cinci tone de var bulgari, dar trebuie sa ardem vreo 10 metri cubi de lemne. Le taiem la un metru lungime si le bagam pe foc despicate. Arderea e cea mai grea. Focul nu trebuie sa fie nici tare, nici slab si trebuie supravegheat in permanenta. Se face prin rotatie de catre membrii familiei ajutati de oameni platiti cu ziua. E si frumos insa. Noaptea parca vezi un bulgar de soare. Are si un miros specific, placut!", mai zice viceprimarul Gheorghe Rafa. „Te omori ca vararul cu munca"... In viziunea viceprimarului, vararitul nu mai e insa de mult un mestesug rentabil. Un kilogram de var bulgari se vinde „la prima mana" cu 4.000 de lei vechi. Inmultit cu 5.000 de kilograme, cat scoti la un cuptor, face 20 de milioane de lei vechi. „Dar numai lemnele arse costa 10 milioane de lei vechi plus piatra carata, plus arderea non-stop... Un avantaj, daca se poate spune asa, este sa il transporti cu caruta, pe rand, in comunele de campie unde se vinde «la bucata», cu 10.000 de lei vechi kilogramul, sau unde poti primi la schimb cereale si legume. Concret, 10 kg de bulgari de var, in schimbul unei banite de grau", mai zice viceprimarul si continua: „Intr-o caruta cu coviltir nu poti pune mai mult de 500 de kilograme de var. Te chinui mult sa te duci prin comunele de campie cu caruta sa-l vinzi. Tata e bolnav si noi nu mai producem var, insa nu imi este rusine sa spun ca am facut asa ceva si ca ma pricep. As da cuptorul nostru la oricine care vrea sa produca var si l-as si invata, dar nu avem la cine", ofteaza cu naduf viceprimarul Gheorghe Rafa. „Mult, putin, sunt bani. Ii iei, nu-i dai", pare sa-l contrazica taica-su, Danila. „Eu din var am crescut un baiat si o fata si am facut gospodarie. Inainte, pe timpul lui Ceausescu, toata lumea se ingramadea sa cumpere cand plecam cu caruta prin sate. Acum au aparut varul industrial si inlocuitorii. Dar nu e asa de bun calitativ ca si cel produs de noi in cuptoare. Bulgarii nostri sunt buni si la dezinfectarea fantanilor". Alt taran din Balvanesti care are cuptor de var ramas in paragina este Constantin Guran. „Ginerele meu, Marius Moaca, a mai facut var, dar vrea sa se lase. Nu e deloc profitabil si e munca multa. Te omori, cum se spune, ca vararul cu munca. Si e pacat ca lui ii place, dar daca guvernul nu da o subventie sau un alt ajutor financiar pentru mestesugurile de genul asta, vararitul va disparea definitiv", zice Guran, privind cu tristete inspre cuptorul de var din batatura. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-10-08
  •  

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe divahair.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila: O cariera de succes la varsta de 5 ani

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila

Pune o intrebare

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste aici.