Aproximativ 90% dintre femeile care afla ca vor naste un copil cu fac avort. Insa studiile internationale arata ca ele iau aceasta decizie si in cazul unor malformatii minore sau al unor simple defecte fizice. Testele prenatale pot descoperi acum cele mai mici probleme genetice ale fetusilor: de la retardarea mentala si Alzheimer pina la surzenie. Potrivit medicilor, in Romania tot mai multe femei isi fac, in primele 12 saptamini de sarcina, pentru a sti daca viitorul lor copil va avea sau nu malformatii. „Indubitabil, faptul ca tot mai multe romance isi fac astfel de teste influenteaza rata avortului, care este, si din acest motiv, in crestere“, explica Vasile Astarastoae , presedintele Colegiului Medicilor din Iasi si titular al cursului de din cadrul UMF Iasi. La nivel mondial, testele au devenit din ce in ce mai performante, reusind sa detecteze si afectiunile cele mai mici, iar acest lucru a dat nastere unor nuante noi in dezbaterea asupra avorturilor. Multi din cei care sustin dreptul femeii la avort, daca nu vrea sa aiba un copil, nu isi pastreaza aceeasi opinie cind avortul este folosit de femei care nu vor sa aiba un „anume“ copil. Aproximativ 90% dintre femeile care afla ca fetusul are al 21-lea cromozom, care cauzeaza sindromul Down , fac avort, potrivit studiilor internationale. Insa multe femei iau aceeasi decizie si in cazul unor afectiuni mai putin serioase. „Fiecare mama este libera sa decida daca doreste sa pastreze sau nu un copil care, de exemplu, se poate naste cu sindromul Down. Daca ea decide ca este pregatita sa-i ofere dragoste si sprijin unui copil cu astfel de probleme, este foarte bine. In acelasi timp, daca ea considera ca un astfel de copil nu va avea parte decit de suferinta, chinuri si o durata de viata scurta, atunci ea nu trebuie condamnata pentru decizia de a face avort. Insa daca este vorba despre o afectiune minora, de exemplu estetica, subiectul devine delicat“, considera Borbala Koo, director executiv al Societatii de Educatie si Contraceptie Sexuala. ONG-urile care lupta pentru drepturile persoanelor cu handicap vad in testele prenatale o arma impotriva diversitatii umane. „Ajungem, in felul acesta, sa vedem copiii sub viziunea unui consumator, care isi alege produsul cel mai accesibil“, spune Marsha Saxton, cercetator la Institutul Mondial pentru Dizabilitati. Depistarea malformatiilor congenitale inca din primele luni de sarcina poate scadea numarul copiilor abandonati in spitale din cauza maladiilor severe si poate micsora numarul mortalitatii copiilor la nastere. „Se poate depista inca dinaintea conceptiei daca exista riscul ca un cuplu sa dea nastere unui copil cu malformatii congenitale si cit de mare este acest risc. Trebuie retinut ca bolile genetice nu pot fi tratate. In-tr-un cuplu unde exista astfel de boli, singura solutie o reprezinta recunoasterea si limitarea lor“, sustine doctorul Florian Dinu Albu, medic genetician. In Romania, din 200.000 de nou-nascuti anual, peste 10.000 au malformatii, arata Centrul de statistica sanitara din Ministerul Sanatatii. Frecventa malformatiilor congenitale este in crestere, ajungind la 5% din totalul nasterilor, cu 1 punct procentual mai mare fata de 2000. Cea mai frecventa malformatie congenitala este sindromul Down, cu o incidenta de una la 800 de nasteri. Boala se caracterizeaza prin retard psihic si fizic, prezentind malformatii cardiace in 30-40% dintre cazuri. Sindromul Down apare mai frecvent in cazurile in care mamele au peste 35 de ani. Testele genetice care se fac in Romania depisteaza doar afectiunile majore, cum ar fi sindromul Down. Rezultatul se comunica in intregime, dar numai parintilor. In alte tari, cum ar fi Statele Unite ale Americii, „parintilor nu li se comunica decit malformatiile majore, afectiunile minore, cum ar fi, de exemplu, o mutatie care va face ca viitorului copil sa-i creasca par in ureche, nu se spun parintilor“, spune doctorul Astarastoae. El adauga ca exista tari unde avorturile sint interzise, iar rezultatul testelor genetice se foloseste doar de catre medici pentru a urmari evolutia sarcinii. Avortul in Romania In Romania, avortul este legal pina la 12 saptamini de sarcini. Doar in cazurile in care mama sau fatul sint in pericol perioada se prelungeste pina la 14 saptamini. Totodata, romancele nu sint obligate sa primeasca consiliere inainte sau dupa avort. Avortul provocat (la cerere) a fost legalizat in Romania prima data in 1957. A fost interzis in 1966 de Nicolae Ceausescu si relegalizat din 1990. Polonia si Irlanda au o legislatie restrictiva in privinta avortului. Stiinta nu a denumit foarte clar un moment zero al vietii. „In unele tari, avortul este interzis tocmai pentru ca ovulul proaspat fecundat este considerat o forma de viata. In alte tari, in schimb, momentul zero al vietii este considerat atunci cind fatul are cord si ii bate inima. Sau unii considera ca viata incepe in momentul in care fatul poate supravietui in mediul extern“, explica Borbala Koo. Vasile Astarastoae - Profesor de bioetica In alte tari, cum ar fi SUA, parintilor nu li se comunica decit malformatiile majore, afectiunile minore, cum ar fi, de exemplu, o mutatie care va face ca viitorului copil sa-i creasca par in ureche, nu se spun parintilor.