Cladirea in care au descoperit succesul Caragiale si Beligan intra in renovare. Pana la finalizarea lucrarilor, spectacolele s-ar putea juca pe Lipscani. Principalele etape ale proiectului aprobat pentru consolidarea Teatrului National Bucuresti (TNB) vor fi prezentate astazi, la sediul institutiei, iar lucrarile de renovare vor incepe in cel mult sase luni. In decembrie 2010, potrivit autoritatilor, la Kilometrul zero, Capitala va avea un centru cultural multifunctional modern, cu mai multe sali de spectacol, librarii, expozitii, cluburi, cafenele si restaurante. Exista discutii daca sa se revina la vechea forma si sa se refaca acoperisul cunoscut ca „palaria lui Caragiale“. Transformarea Teatrului National va costa 40 de milioane de euro, dintre care 27,29 milioane de euro sunt fonduri de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Dupa ce, saptamana trecuta, la ministerul culturii s-au discutat cele doua proiecte de renovare a teatrului, astazi se anunta ce au hotarat specialistii, arhitectii si inginerii: ori se vor demola etajele superioare ale cladirii, de deasupra Salii Mari, ori se va consolida cladirea in starea sa actuala. In cazul in care se merge pe varianta demolarii fatadei teatrului, vor disparea spatiile in care functioneaza Centrul National al Dansului si galeriile Muzeului National de Arta Contemporana (MNAC). Acestea ar putea fi mutate intr-o cladire ce va fi ridicata in spatele TNB. Pana la finalizarea lucrarilor, spectacolele Nationalului se vor juca la Sala Rapsodia, pe Lipscani. In cladirea de la Kilometrul zero al Capitalei, primele spectacole s-au jucat in urma cu 35 de ani. Proiectarea cladirii a inceput in 1963, dar noul edificiu s-a inaugurat zece ani mai tarziu, pe 20 decembrie 1973. Acoperisul care nu-i placea Tovarasului Conceput de Horia Maicu, edificiul se inscria in modernismul anilor ’60, dar a ramas neterminat: pictura cu istoria teatrului, care trebuia sa acopere trei fatade ale teatrului, nu a fost niciodata realizata, lasand corpul teatrului in zidarie de caramida aparenta. In urma incendiului din 1977, teatrul a fost afectat, iar Sala Mare a fost complet distrusa. In anii ’80, la cererea Tovarasului, cladirea e complet remodelata la exterior („palaria“ de beton armat, eleganta, care ii devenise simbol, ii displacea lui Nicolae Ceausescu) si partial la interior, lucrarile fiind coordonate de arhitectul Cezar Lazarescu. El este cel care a inlocuit modernismul cladirii originale cu elemente realizate in materiale tipice anilor in care s-a construit si Casa Poporului. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro