La 70 de kilometri de Alba Iulia poti iesi pret de cateva zile din tumultul vietii moderne. Localnicii din Muntii Metaliferi au lasat minele si s-au facut patroni de pensiuni. O pereche de adidasi buni sa ai si vointa sa bati cateva damburi faine si nu mai uiti „Tara narciselor”. Pe ele nu le afli acum, in prag de iarna, ca n-or fi nebune sa iasa-n vant si frig – au vremea lor, primavara – dar ii gasesti pe paznicii poienilor unde se ivesc, delicate ca niste printese, pe mormintele luptatorilor daci, dispusi sa si le-aminteasca pentru tine in timp ce-ti indeasa un carnat proaspat in tigaie. Unde cresc majestatile lor? Pai unde altundeva decat in Apuseni, zona cea mai tulburatoare si mai plina de minuni? Ca sa ajungi in comuna Buciumi trebuie sa stii ca e la 70 de kilometri de Alba Iulia, pe DN 74. La 3 kilometri de Abrud, cum vii din Alba Iulia, apare un drum la dreapta, cu indicator. Poti sa vii si dinspre Oradea, prin Stei si Campeni, dar si din Cluj-Napoca, prin Turda. Daca n-ai masina, tintesti un tren spre Alba Iulia sau Deva, de unde gasesti microbuze. 6 sate cu acelasi nume Ajuns in Buciumi, constati ca acolo, la 1200 de metri, ai nimerit intr-o paradigma: sunt sase sate cu numele asta! Oamenii locului sunt mineri vechi. Din aia de aur, nu de carbune. Pe vremuri, aproape ca nu era familie fara mina sa mititica. Cand le-au luat comunistii, si i-au trimis pe mineri in Valea Jiului, cresterea zonei s-a frant, si oamenii si-au gasit alte ocupatii. Acuma fac agroturism , si poate ca pensiunile lor nu difera tare de cele din alte locuri, dar au ceva unic: calmul oamenilor care te gazduiesc. Poti sa stai si o ora in aceeasi camera cu un buciuman si sa nu ziceti nimic, dar linistea omului ti se transmite in toate ungherele trupului, ca si cand ai fi picat intr-un butoi cu distonocalm . Dupa ce ti-ai luat in primire odaia – foarte accesibila - , cat iti pregatesc oamenii merinde – o bucata de ceafa batuta un minut, o felie de pulpa de vita, de trei milimetri, tinuta peste noapte la marinat, sau o tocana piperata de oaie, cateva sortimente de branza si o mamaliga numai buna de taiat cu sfoara si varat in lapte, dar si caltabosi - intrebi ce-i de vazut si de auzit. De auzit? Pai sa-ti iei un an concediu, sa-ti povesteasca ei, nu manualele, despre Emanuel de Martonne, Ion Agarbiceanu si Fefeleaga, Horea, Closca si Crisan, Avram Iancu sau Ecaterina Varga. De vazut? Mai ai un an? Printre coniferele Masivului Corabia si Padurii Negrileasa traiesc rasi si ursi, dar si caprioare , pisici salbatice, jderi, ciocanitoare si privighetori – un ecosistem bine conservat, ocrotit de altfel de lege. Ai si Detunatele, piscuri din bazalt, pline de legende - Detunata Golasa si Detunata Flocoasa pare-se ca erau o zana si un urias transformati in pietre din cauza dragostei lor interzise. Dupa atatea bogatii, te intorci acasa si-ti propui sa revii la primavara, sa zaresti si narcisele. Dar e musai s-o faci in primavara care vine acuma, dupa iarna asta, ca din cauza proiectelor de exploatare a aurului din Apuseni parca mai stii ce gasesti? Aboneaza-te la Newsletter-ul de Turism Acasa.ro ca sa afli care sunt cele mai frumoase destinatii de vacanta.