Din zecile de mii de vranceni care muncesc în străinătate, doar cateva sute se întorc acasă pentru a ciocni ouă roşii şi a manca tradiţionala friptură de miel alături de familie. Drumul lung şi timpul scurt pe care l-ar petrece dacă s-ar întoarce să-şi petreacă Sărbătorile Pascale în ţară sunt principalele motive pentru care rudele „stranierilor" spun că aceştia au renunţat să vină în această perioadă acasă. Cei 50.000 de vranceni plecaţi la muncă peste graniţă se întorc în ţară mai ales în perioada Crăciunului şi în luna august, cand au concedii. Localităţile Bilieşti, Suraia sau Vulturu din judeţul Vrancea sunt comunităţile cu cei mai mulţi romani plecaţi la muncă în Italia. Pană ieri se întorseseră aici ca să petreacă Sărbătorile în sanul familiei doar caţiva. În comuna Bilieşti, din fiecare familie aproape un membru este plecat peste hotare, la muncă. "Să tot fie plecaţi vreo 500 de săteni la muncă. Pană acum, doar o familie s-a întors acasă, de Paşte. Poate vor mai veni, dar nu cred că mulţi. Dacă veneau, veneau pană acum", ne-a spus primarul din Bilieşti, Ovidiu Butuc. Unul dintre cei veniţi acasă de Paşte este şi Nelu Purice, un roman plecat la muncă în Italia de 11 ani. Nelu este şi preşedintele Asociaţiei Culturale "Nuova Trevignona Romano". „Romania a devenit mai scumpă ca Italia" „Am venit acasă fiindcă eu vreau să revin definitiv în ţară. Cand am plecat la muncă, în Italia, am spus că voi sta doar doi ani, şi stau deja de 11 ani", spune Purice, care şi-a construit acasă, la Bilieşti, o vilă superbă pe care o mobilează zilele acestea. Bărbatul ne destăinuie că, pentru a veni acasă, a cheltuit 500 de euro numai cu drumul şi alte milioane bune cu mancarea. "Am venit de două zile acasă, dar m-au speriat preţurile. În Italia, portocalele sunt 2 lei, iar aici costă 5 lei, iar roşiile le iei acolo cu maximum un euro (3,4 lei), iar aici sunt 6 lei. Romania a devenit, la mancare, mai scumpă ca Italia", crede Nelu Purice. Bărbatul spune că nu acesta este însă motivul principal pentru care "stranierii" nu se întorc acasă de Paşte. "Eu am putut pleca fiindcă am afacerea mea. Mulţi lucrează la patron şi au liber maximum o săptămană. Prea puţin timp ca să simtă că au stat acasă. Aşa că răman în Italia de Paşte, şi vin acasă în august, cand stau o lună. Să vii de Paşte acasă e cheltuială mare. De 11 ani de cand sunt în Italia, acesta e al doilea Paşte petrecut la mine în curte", ne mai spune bărbatul. „Dacă nu era copilul, plecam şi eu" În comuna Suraia, situaţia e similară. Aici sunt peste 1.000 de săteni plecaţi în Italia şi doar cateva familii reveniseră, pană ieri, acasă. Cristina Isac şi fiul ei, Iulian, îl aşteptau cu nerăbdare acasă pe capul familiei – Ionel – care trebuia să vină din Italia încă de vineri dimineaţă. Bărbatul e plecat la muncă de mai bine de un an. "S-a tocmit cu patronul pentru o săptămană de concediu. Vine acasă că îi este dor mare de copil. Dacă nu era copilul, plecam şi eu în Italia, dar aşa nu pot, că nu vreau să-l las să crească cu bunicii, cum e moda la noi în sat. Tot mai bine creşte copilul cu părinţii. În cate o seară, Ionel începe să plangă de dorul lui tată-su şi atunci îi dau telefon, să vorbească cu băiatul", spune Cristina Isac. Iulian, care asistă la discuţie, dă fuga pană în casă şi aduce o poză cu tatăl său, zambind. "Mi-e tare dor de el. Cand sun, îmi răspunde: "pronto!", spune copilul. „Nici prin cap nu-mi trece să vin în ţară" În Vadu Roşca, mulţi dintre " stranieri " vin acasă pentru a-şi ajuta părinţii, ale căror case au fost distruse, în 2005, de inundaţii. Nicu Tănăsache este unul dintre aceştia. Bărbatul locuieşte în Perugia, unde şi-a deschis o afacere în construcţii. Spune că a ajuns din Italia în urmă cu două zile şi că vineri va pleca spre Perugia, unde îşi va petrece Sărbătorile. "E prea scurt timpul, şi de aia nu vin băieţii acasă. Eu, dacă nu aveam părinţii, nici nu călcam pe aici acum şi nici la vară. Am cheltuit o grămadă de bani cu venitul şi aici, în ţară, că le-am luat la ăştia bătrani de mancare pentru un an de zile", spune Nicu. Şi el este plecat în Italia de 14 ani şi una dintre cele două fete ale sale s-a născut în Perugia. În comparaţie cu Nelu Purice, Nicu Tănăsache nici nu vrea să audă de Romania. El spune că se va întoarce, poate, acasă pe la 50-60 de ani. "După ce îmi aranjez copiii, mă mai gandesc să văd unde mă stabilesc. Pană atunci nici prin cap nu-mi trece să vin în Romania. Ce să fac aici? Să radă toţi de mine că sunt italian şi să mor de foame", spune Nicu din maşina sa.