În anul 2001, festivismul şi amatorismul au jucat Romaniei, o dată în plus, o farsă de proporţii: după atentatele de la World Trade Center , Prefectura Constanţa a descoperit că rutele aeriene ale curselor de pe Aeroportul "Mihail Kogălniceanu" treceau pe deasupra Centralei atomoelectrice de la Cernavodă. În mare grabă, "factorii de răspundere" au lucrat rapid la "problemă" şi au modificat traseele avioanelor. Astfel de stangăcii, repetate sub alte forme, în alte zone ale ţării, prezintă Romania ca pe o ţară incapabilă să gestioneze probleme acute contemporane: manevrarea materialelor strategice este numai una dintre ele. În prezent, în celălalt capăt al ţării, chiar pe frontiera care uneşte trei judeţe bogate în (foste) zăcăminte radioactive (Arad, Alba, Bihor), se doreşte implementarea unei staţiuni-gigant, pe o căldare naturală, plină cu deşeuri radioactive: mai plastic, comuna Arieşeni vrea să facă partii de schi pe depozitul cu reziduuri al zonei Băiţa, defrişand aproape 30 hectare de pădure. Megastaţiune În speranţa atragerii unui aflux mare de turişti străini pe tot parcursul anului, edilii comunei Arieşeni (jud. Alba) au solicitat şi au obţinut parţial de la guvern aprobarea efectuării unor defrişări pe versanţii din zona Vartop, fără plata taxelor legale prevăzute de lege. Megastaţiunea proiectată de primăria din Alba se numeşte Domeniul schiabil Bubeşti-Poiana Vartop şi se află situată la mică distanţă (circa 20 km) de Băiţa (jud. Bihor), o zonă de extracţie ajunsă depozit, care a găzduit cea mai mare exploataţie de uraniu din lume. Pentru Depozitul naţional de deşeuri radioactive Băiţa IFIN-HH, de exemplu, principala organizaţie centrală care se ocupă cu gestionarea deşeurilor radioactive, ANDRAD, lucrează în prezent la inventarul de vechi şi noi deşeuri, inclusiv cele provenite de pe Platforma IFIN Măgurele. Ordinul 844 din 2004 preconizează măsuri drastice de securizare la Băiţa, în cadrul unui plan care se întinde pană în anul 2009. Primarul Marin Jurj, ajutat de Consiliul Judeţean Alba, vrea să construiască la Arieşeni nu mai puţin de 12 partii de schi, iar Planul de Urbanism Zonal este finalizat şi aprobat. Staţiunea va reuni un cartier de hoteluri şi pensiuni, parcuri, magazine, un ultramodern centru medical , precum şi o biserică pentru cei care nu mai sunt salvaţi de doctori. Documentaţia a fost depusă la Agenţia Naţională pentru Turism, iar o firmă de consultanţă a fost selectată pentru determinarea costurilor acestei investiţii, evaluată iniţial la 60 milioane de euro. Zona Băiţa-Bihor, ca fost „lac rusesc" Din 1952, cand sovromul romano-sovietic "Kvartit" a intensificat prospecţiunile în munţii Carpaţi, exploataţia la suprafaţă a uraniului din bazinul minier Băiţa a devenit cunoscută ca fiind cea mai mare din lume. După ani de exploatare deşănţată, autorităţile din domeniul nuclear au ajuns unanim la concluzia că depozitul Băiţa merită "o atenţie specială" pentru a se lua o "decizie corectă", legată de viitorul său. Cu resursele epuizate în prezent, Băiţa nu este singura mină de uraniu din zonă. O centură de zăcăminte mai mici sau mari a fost deschisă de-a lungul timpului în perimetrul Caraş-Severin, Arad, Bihor, Alba. Ele au creat locuri de muncă, dar au lăsat în urma lor reziduuri radioactive, împreună cu problemele pe care acestea le generează. Practic, numeroasele cariere au determinat naşterea unei reţele complicate de galerii subterane şi puţuri.Multe dintre galerii sunt folosite ca depozit pentru materialul radioactiv, iar explicaţia oficială este că zona ar fi sigură şi nu permite antrenarea unor reziduuri de către panza freatică. „Dau guvernul în judecată…" "Pană în prezent, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nu ne-a aprobat scoaterea celor aproape 30 de hectare din fondul forestier, fără plata legală a taxelor. Asta cerusem noi, Primăria şi Consiliul Judeţean Alba, pentru că nu avem bani la bugetul local. Am plătit totuşi suma de 4,2 miliarde (ROL) din fonduri proprii, pentru şase hectare de pădure defrişată. Asta înseamnă încă o partie de schi , din cele patru prevăzute iniţial. Ar trebui să mai plătim aproape 16 miliarde de lei vechi pentru restul de defrişări, dar sperăm în înţelegerea Ministerului Agriculturii. În două săptămani vin la guvern, ca să depun a şasea cerere în acest sens. Dacă nu rezolv, dau guvernul în judecată, pe contencios administrativ. Nu mă îngrijorează faptul că staţiunea va fi langă Băiţa. De-acolo s-au extras molibden şi uraniu, dar nu am auzit ca vreodată nivelul de radiaţii din zonă să fie depăşit. Băiţa este acum depozit, se lucrează pentru conservare. Pot să vă spun că mulţi din arieşeni au lucrat de-a lungul timpului la Băiţa!", ne-a declarat primarul din Arieşeni, Vasile Marin Jurj. "Pe noi nu ne-a afectat prea mult ce este la Băiţa şi ce se lucră acolo", ne-a declarat şi viceprimarul din Arieşeni, Rovin Lazea. "Ce să vă zic? Exploataţia Băiţa nu este departe, dar nu este la şosea, la drumul mare. O fi ceva pe-acolo?" Medicii spun că, „oficial, nu-i nicio problemă" Surse din cadrul Cabinetului de Medicina Muncii al Spitalului Colentina (Bucureşti) ne-au declarat că, "cel puţin oficial, nu există studii care să ateste riscuri pentru o comunitate umană ce trăieşte în zona depozitelor controlate, care au radioactivitate. Oricum, cazuistica din domeniu este subţire, pentru că atestarea, de exemplu, a unui cancer sau a unei leucemii, ca boli dobandite de la o astfel de vecinătate, este aproape imposibilă! Şi chiar dacă asta s-ar întampla, o astfel de certificare durează luni sau chiar ani de zile şi presupune ulterior plata unor despăgubiri, fapt ce ridică noi obstacole!". De altfel, dl Tibor, unul dintre întreprinzătorii care au inaugurat la Arieşeni un mic motel, ne-a confirmat: "Da, sunt pe aici astfel de exploatări, dar au radioactivitate mică şi în ataţia ani nu au fost semnalate probleme. Doriţi să vă fac o ofertă la schi pentru Harghita?"