Social

Statele mici din UE atrag marile puteri emergente

Stat
ele europene vor sa ramana alaturi si de viitoarele puteri - China, India ori Brazilia. Romania pare sa fi ramas blocata intre granitele UE si in serviciul NATO. Una dintre prioritatile presedintiei portugheze a UE este "imbunatatirea legaturilor cu China, Rusia si Brazilia" – parte a aceluiasi cvartet emergent BRIC, India nu poate lipsi. Dincolo de semnalul unional, statele membre decid gesturi concrete pe cont propriu. Companii din Germania cauta sa vanda Indiei tehnologii superioare si sa cumpere companiile strategice pentru viitoarea dezvoltare indiana. Finlanda se face descoperita de investitorii indieni. Ceea ce incearca si Bulgaria. Sau Serbia. In deplasarile pe care le-a facut pentru pregatirea actualei presedintii portugheze a UE, premierul Jose Socrates a vorbit, la Moscova, despre "nevoia de incredere mutuala dintre UE si Rusia", necontaminata de "lectii iresponsabile" in materie de democratie sau drepturi ale omului, iar la Beijing a anuntat negocierea recunoasterii calitatii de piata a explozivei economii chineze in cadrul summitului UE-China din acest an. O noutate pe care o aduce Portugalia in relatiile UE cu economiile emergente, care vor deveni curand state dezvoltate si mari puteri, este asocierea Braziliei la grupul partenerilor strategici ai UE – SUA, Rusia si China. Parteneriatul european cu cel mai puternic stat latino-american se refera la comert, energii regenerabile si lupta impotriva saraciei. Producatoare majora de biodiesel si detinatoare a celui mai mare lob din plamanul verde amazonian, Brazilia este indispensabila si politicii globale impotriva schimbarii climatice, alta prioritate de suflet europeana. Investitii curate Global, SUA si UE cer Braziliei si Indiei reducerea tarifelor la importurile industriale din Occident contra reducerii subventiilor agricole in Occident. La nivel bilateral, in Comisia Economica Germano-Indiana se vorbeste despre cresterea investitiilor germane in infrastructura indiana, cu aport de expertiza si tehnologii. Companii germane se arata interesate sa participe la constructia si reconstructia de porturi si aeroporturi indiene sau la intinderea unei retele de telecomunicatii deasupra intregului subcontinent. Comisia bipartita a socotit o crestere de 40% a schimburilor reciproce anul acesta, spre 10,54 miliarde euro. Mai specific, firma germana Prozop-Solar doreste sa fabrice in India aparate de aer conditionat solare, iar forma Q-Cells celule solare: pe de-o parte, costul de productie e mai mic in India decat in Europa cu diferenta de la 4 la 10 euro, iar India are un Minister al Energiilor Noi si Regenerabile, insarcinat cu o cota tot mai mare din alimentarea cresterii economice a tarii. Bengalore-Nokialand Prin eforturi unilaterale, de felul plimbarii unor ziaristi indieni prin peisajul nordic, Finlanda se arata Indiei drept investitor strain si destinatie a investitiilor indiene. Deocamdata, schimburile bilaterale sunt de numai 500 milioane euro, dar Finnair stia si ce va urma cand a inaugurat zboruri zilnice de la Helsinki la New Delhi si Mumbai si a cerut culoare aeriene pentru Bengalore si Chennai. Compania finlandeza Wartsila Corporation, cu o valoare de trei miliarde de euro, investeste cinci milioane de euro langa Mumbai pentru asamblarea de centrale electrice. Invers, indienii au achizitionat companii finlandeze din IT. Agentia "Invest in Finland" promoveaza statul scan­dinav si ca escala investitionala spre Rusia, pe care o cunoaste bine, si... in Balcani – adica in cele doua regiuni emergente ale Europei. Prospectul tarii cu populatia unui oras indian arata ca peste 90% dintre finlandezi vorbesc engleza, mai ales la serviciu, iar statul cheltuie o buna parte din PIB pentru cercetare & dezvoltare – basca fondurile europene R&D, pe care companiile inregistrate in Finlanda le pot accesa, deopotriva cu cele locale. Indjija – „India" din Serbia Cu doar 53.000 de locuitori, oraselul sarb Indjija, la 42 km nord de Belgrad si 37 de Novi Sad, a atras anul trecut investitii straine de 300 de milioane de euro – din cele aproape 400 milioane la nivelul intregii Serbii. Primar al localitatii din 2000, cand avea numai 26 de ani, Goran Jesisc a avut viziunea "unei Serbii democratice si in cadrul UE", din care tinerii calificati sa nu mai plece la munca in strainatate cu sutele de mii. Ultima initiativa globala a autorului acestui "miracol economic" local este pactul semnat la New Delhi cu un dezvoltator indian pentru crearea unui parc IT care sa produca la Indjija alte 2.500 slujbe inalt calificate. Daca se inainteaza bine, compania Embassy Group din Bengalore va investi la Indjija circa 250 milioane de euro, in sensul dorit de companiile IT care prefera acum call-centere in diferitele vecinatati ale clientilor occidentali in loc sa mai faca outsourcing in India, unde salariile au cam crescut... Noii indo-europeni Polonia asteapta constructorul indianNew Delhi solicita Berli­nu­lui ridicarea unor bariere nontarifare din calea industriei indiene si usu­ra­rea impozitarii muncii softistilor Indiei in Germania – mai asigurarile sociale pentru munca de scurta du­rata. Sustinuta si de indus­triasii britanici, India si-a ex­primat si ingrijorarea ofi­­ci­ala pentru revizuirea con­ditiilor de admitere a stra­i­ni­lor la munca in Marea Brita­nie, care i-ar putea afec­ta si pe tehnicienii acestei "economii emergente a cunoasterii". In acelasi sens, ministrul indienilor din stra­­inatate negociaza cu Sue­dia, Franta si Polonia facilitarea sosirii profesionistilor indieni in UE, ca alternativa la dificultatile tot mai mari de emigrare in SUA si la con­­di­tiile de munca proaste gasite in Golful Persic. Cu o migratie interna care nu rezolva imba­tranirea populatiei loca­le, UE priveste cu acelasi interes spre India. Polonia cauta deja muncitori indieni pentru constructiile necesare CM 2012. Brazilia vine cu o noua energie Turneul european al presedintelui Lula da Silva aduce Braziliei noi acorduri comerciale si ridicarea unor taxe pe etanolul brazilian. Presedintele Braziliei , Ignacio Lula da Silva, si sotia, Marisa Leticia, au petrecut o saptamana in Europa. Fostul lider de sindicat a fost primit, la mijlocul lunii, de regi, presedinti si prim- ministri din Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia si, apoi, Spania. Mesajul a fost peste tot acelasi: utilizarea etanolului, cat mai brazilian. Cea mai mare exportatoare de biocarburant extras din trestie de zahar, Brazilia cauta noi piete pentru acest combustibil considerat ieftin in raport cu cresterea preturilor la hidrocarburi si mai prietenos cu natura grav afectata de o poluare cu efect de schimbare climatica. Clima si etanol In culisele primirii ex-liderului de sindicat Lula da Silva la ... Comertul intre statele scandinave si statele braziliene a atins anul trecut 2,8 miliarde euro, in crestere cu 80% fata de 2003. O mare parte provine din etanolul cerut de Comisia Europeana drept combustibil alternativ. In Finlanda, presedintele Lula da Silva a semnat un memorandum asupra schimbarii climatice, iar in Suedia un acord cu privire la standardizarea dezvoltarii de combustibili alternativi. La Stockholm s-a promis abolirea taxei speciale pe importul de etanol, impusa la 1 ianuarie 2006; in rest, relatiile de afaceri dintre Suedia si Brazilia au fost apreciate ca "extraordinar de bune", gratie celor 200 de companii suedeze pe piata braziliana. La fel de bune sunt si relatiile brazilo-norvegiene: companiile petroliere de stat Petrobras si Statoil au parafat acum o cooperare in domeniul productiei de biocarburanti, ca si extinderea parteneriatelor internationale din sectorul petrolului. 150 miliarde de euro puse la bataie Ajuns la Madrid, presedintele da Silva i-a grabit pe oamenii de afaceri spanioli sa liciteze, singuri sau impreuna cu partenerei brazilieni, proiecte din cadrul noului plan guvernamental de dezvoltare a Braziliei, care prevede pentru perioada 2007-2010 investirea a 150 miliarde de euro in infrastructura, energie si urbanism. In audienta se aflau executivi ai celor mai puternice companii spaniole, ca Telefonica sau Repsol. Cu 35 de miliarde de euro investiti in cea mai mare economie latino-americana, Spania este deja al doilea investitor strain in Brazilia, dupa Statele Unite. Economia Braziliei a ajuns sa creasca cu 4,7% pe an, iar inflatia a scazut sub 4%, ceea ce face si mai tentante cele 30 miliarde de euro planificate pentru autostrazi, porturi si aeroporturi aflate deja in curs de alocare. Anul viitor va fi lansat si proiectul de noua miliarde a unei linii de mare viteza intre Sao Paolo si Rio de Janeiro. Anul unguresc in China Pentru a convinge ca investitiile chineze pe pamant unguresc au ca piata intreaga Uniune Europeana, Budapesta a initiat un periplu de prezentari ale Ungariei prin marile centre de crestere a Chinei. Premierul chinez, Wen Jiabao, cerea, la inceputul lunii, mai multe masuri active pentru amplificarea investitiilor reciproce dintre China si Ungaria si pentru promovarea altor cooperari bilaterale. Alaturi se afla premierul ungar, aflat pentru a doua oara in China de cand conduce guvernul maghiar. Ferenc Gyurcsany a prezentat China drept cel mai mare partener al Ungariei din Asia si a recomandat Ungaria drept poarta de intrare a comertului, investitiilor, logisticii, finantelor si turistilor din China in Europa Centrala si de Est. Pentru a fi convingator la diferitele niveluri necesare, premierul vecin a inaugurat la Beijing un "Festival al Ungariei", care, din septembrie 2007 pana in aprilie 2008, va plimba actiuni unguresti prin cateva orase majore ale Chinei. Ideea este sa arate poporului chinez si oamenilor sai de afaceri ca "Ungaria, cu economia sa deschisa, extraordinara locatie geografica, infrastructura bine dezvoltata si participarea la UE, poate fi un partener important al Chinei pentru investitii si promovare a turismului pe termen lung". Budapesta isi rezerva dreptul sa aleaga investitiile chinezesti competitive pe acelasi termen lung: preferabil din biotehnologii, software sau componente auto care inglobeaza tehnologii inalte. Cifric, schimburile sino-ungare au ajuns anul trecut la 4,6 miliarde de dolari, cu mari cresteri an de an. Sunt 40.000 de firme chinezesti in Ungaria, dar investitii de numai 200 milioane dolari. Invers, investitiile unguresti in China sunt de circa 40-50 milioane de dolari, insa tocmai s-a forjat un joint venture sino-maghiar de 200 milioane pentru a participa la dezvoltarea Mongoliei Interioare. La fel de interesante pentru companiile unguresti sunt JO de la Beijing din 2008 si Shanghai Expo din 2010. Megamall chinezesc pentru UE Premierul Gyurcsany a semnat luna aceasta la Beijing mai multe acorduri economice din domeniile agricol, IT sau ecologic, considerate majore. Cea mai interesanta este crearea unui China Brand Trade Center in capitala Ungariei, proiect sustinut si de presedintele parlamentului chinez, dupa ce in mai a fost poftit sa viziteze Budapesta. Pentru China ar fi primul si singurul intentionat in Europa si al doilea din lume – dupa Dragon Mart, deschis la Dubai in 2004. Pentru Ungaria ar fi extensia complexelor Asia Center si China Mart, aflate in districtul 15 al Budapestei. Centrul comercial de 200.000 mp si un miliard de dolari – cu spatii de prezentare, vanzare si depozitare plus restaurante - ar permite unui numar de 2.000 de mari companii chinezesti din domeniile informaticii, electronicii sau constructiilor, sa-si plaseze de aici produsele in intreaga Uniune Europeana. Primele 200 sunt asteptate chiar in aceasta toamna. Ora de imaginatie Recapitulare, dintr-un numar trecut: "Romania nu exista... pe harta lumii... pentru ca nu exista nici in Romania". Cei care se numesc liderii Romaniei au avut mare bafta in viata. In timp ce erau ocupati cu constituirea marilor averi, birocratia financiara internationala, apoi cea europeana ii calauzeau spre ceea ce istoria contemporana ii harazise tarii. La termen, Romania a fost preluata in NATO, apoi in UE. Dupa care, gata. Istoria s-a terminat, mai sunt doar cateva lucrusoare de vandut prin casa. Functionarimea romana ar vrea la Bruxelles, politicienimea, nu. Fiindca si-ar pierde... puterea de influenta la Bucuresti. Atat ii mana in lupta politica. In rest, n-au nimic de aratat lumii. Mai ales ca noile provocari ale ordinii stabilite de Vestul nord-atlantic au loc tocmai, hat, in Asia-Pacific, unde Romanica nu are interese - adica competente. Omologii lor unguri si finlandezi au deslusit ceva din integrama multipolaritatii: Budapesta vrea investitiile Chinei pe o piata cu 600 milioane de consumatori, dintre care doar 10 sunt maghiari, iar Helsinki recomanda companiilor din India parcul (IT) finlandez. Mai mult, Finlanda se propune drept ghid pentru capitalurile asiatice in Rusia de dupa Putin. Finlandezii cunosc dintotdeauna presiunea ruseasca, dar nu reclama ca Marea Baltica n-ar fi balta ruseasca: dupa ce au rezistat cu demnitate sau compromis atacurilor moscovite, acum incearca sa castige si din oportunitatile aflate la vecini. Orizontul palatelor puterii din Bucuresti este insa limitat de niste blocuri, incat nu vad nimic pe ferestrele de oportunitate asiatica. Premierul Tariceanu s-ar tine de partea politicii europene – daca aceasta ar exista, dincolo de directivele tehnice. Presedintele Basescu regreta vizibil ca n-a putut prelua stafeta proamericanismului de la ex-premierul Blair inaintea titirezului Sarkozy. (E drept, pentru "salvgardarea civilizatiei occidentale" – intr-o lume cu tot mai multi poli de putere -, UE si SUA ar putea nu doar sa se impace, ba chiar sa initieze noi conlucrari nord-atlantice. Ca idei, cat de SF ar fi statele unite ale europei sau o fuziune euro-americana – in care nu e musai sa primeze modelul american, pentru ca si americanii au ce invata de la europeni ori canadieni. La ce bun "pragmatismul american" fara obiectivul respectarii "valorilor europene"?) Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-09-28
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Marius Focsa: Cand se face solicitarea de restituire a TVA?

Expertul Acasa.ro, Marius Focsa, business consultant

Pune o intrebare