Social

Soselele Romaniei, ucigasul fruntas al Europei

La f
iecare trei accidente rutiere in Romania moare o persoana. Acelasi lucru se intimpla in UE la 40 de accidente. Datele prezentate ieri de Societatea Academica din Romania (SAR) privitoare la transporturile din tara noastra arata o retea rutiera nesigura, pe care se moare cu usurinta, in comparatie cu celelalte tari ale UE. Potrivit cifrelor preluate de SAR de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), daca in Anglia 93 de accidente de circulatie sint soldate cu o persoana decedata, in Romania proportia accidentelor mortale este mult mai mare, respectiv de un decedat la trei accidente. Media Uniunii Europene este un decedat la 40 de accidente, iar Bulgaria sta mai bine decit Romania, cu o persoana decedata in opt accidente. Situatia este mai buna inclusiv in Rusia, inregistrindu-se un deces la sase accidente, si in Ucraina, cu un mort la sapte accidente. Datele sint valabile doar pentru drumurile nationale si autostrazi - deci nu si pentru drumurile judetene. Ultimul raport pe tema securitatii rutiere a Comisiei Economice pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite (UNECE) arata ca includerea drumurilor judetene in calcul nu amelioreaza pozitia Romaniei. Potrivit UNECE, in 2004, in Romania au fost inregistrate 6.860 de accidente soldate cu 2.418 morti. Spre comparatie, in Suedia - tara apropiata de media UE, in acelasi an au fost 18.029 de accidente soldate cu 480 de morti. Proportia mare a accidentelor mortale in Romania este pusa de specialisti atit pe seama absentei comportamentului preventiv la soferii romani, cit si a starii proaste a drumurilor nationale. Absenta autostrazilor si proasta proiectare a drumurilor sint alte cauze. „De vina este nu numai comportamentul iresponsabil al soferilor, cum se comenteaza adesea superficial, ci si existenta unor zone periculoase, traversarea satelor liniare sau a oraselor fara a se lua masuri adecvate de reducere a riscurilor de accidente“, crede Sorin Ionita, director SAR. In plus, conteaza si faptul ca 30% din drumurile nationale sint in stare proasta , acesta fiind un alt factor de agravare a accidentelor rutiere. Un factor de risc este largirea doar partiala a unor drumuri nationale, in urma careia „soferii au impresia ca au suficient loc pentru manevre riscante“, apreciaza SAR. Este cazul DN 2, intre Bucuresti si Urziceni. Sorin Ionita garanteaza pentru veridicitatea datelor privitoare la Ro-mania si la celelalte tari membre UE, afirmind ca metodologia statistica folosita la definirea si raportarea accidentelor este aceeasi in toate tarile membre. Absenta autostrazilor face ca o mare parte a coliziunilor sa fie frontale. Acestea sint cele mai periculoase si se soldeaza cu multi morti, apreciaza Jani Raducanu, adjunct in cadrul Departamentului de securitate si trafic rutier la CESTRIN - Institutul de Cercetare in Transporturi. „Se poate spune ca, daca spre exemplu in Olanda 60% din reteaua rutiera e formata din autostrazi, ele preiau cel putin aceasta proportie din trafic si, in consecinta, si numarul coliziunilor frontale este mai mic“, spune Raducanu. Politia Romana accepta datele prezentate de SAR, inclusiv indicatorul persoane decedate per accident, dar spune ca in 2006 s-a inregistrat o „scadere considerabila in urma unei campanii in forta“ . „Din 2004 pina acum, raportul de un mort la trei accidente se pastreaza, desi in 2006 s-a inregistrat o scadere considerabila“, spune chestorul Gheorghe Popa, adjunct al sefului Politiei Romane. Potrivit acestuia, anul trecut numarul de accidente a fost mai mic cu 678 fata de 2005, adica cu 11%, cel al mortilor cu 265, iar al ranitilor grav cu 604. Chestorul nu mentioneaza, printre cauzele accidentelor, activitatea necorespunzatoare a politistilor de la circulatie. „Cauzele sint multiple, principalele fiind infrastructura necorespunzatoare, masinile proaste, nerespectarea legislatiei de catre soferi“, apreciaza Popa. Potrivit evaluarilor CNADNR, circa 30% din drumurile nationale sint in stare proasta din cauza intirzierilor legate de intretinere, iar 60% din retea are nevoie de reparatii sau de modernizari urgente. Dintr-un total de 5.868 kilometri de drumuri europene, 1.811 kilometri sint in stare foarte buna, 1.108 kilometri in stare buna, 1.863 kilometri in stare acceptabila si 1.086 kilometri in stare proasta. In cazul drumurilor nationale principale, 1.274 kilometri sint in stare foarte buna (28%), 741 kilometri (16%) in stare buna, 1.087 kilometri (24%) in stare acceptabila, iar 1.436 kilometri (32%) in stare proasta. In ceea ce priveste drumurile nationale secundare, dintr-un total de 5.176 kilometri, 1.245 kilometri (24%) sint in stare foarte buna, 695 kilometri in stare buna (13%), 844 kilometri (16%) in stare acceptabila, iar 2.393 kilometri (46%) in stare proasta. Situatia este cauzata de faptul ca Guvernul aloca prea putini bani CNADNR, astfel incit aceasta sa faca lucrarile necesare. Chiar daca i-ar avea, deficientele de management de la nivelul companiei fac ca o buna parte din resursele la dispozitia acesteia sa nu poata fi consumate. Spre exemplu, potrivit SAR, in 2007, pentru intretinerea curenta a retelei rutiere sint alocate 180 de milioane de lei, fata de necesarul de 450 de milioane de lei, pentru intretinere periodica se primesc 160 de milioane de lei fata de necesarul de 780 de milioane de lei, iar pentru reparatii curente, doar 20 de milioane de lei fata de necesarul de 450 de milioane de lei. Capacitatea redusa de implementare a proiectelor la nivelul companiei, schimbarile de management pe criterii politice si absenta motivarii in rindul angajatilor CNADNR nu dau sperante ca starea infrastructurii rutiere se va ameliora curind. Schimbari prea dese „Ministerul Transporturilor, CNADNR, CFR trec periodic prin etape de « hiperactivitate » in care anunta planuri, grandioase, de regula, sugerindu-se ca se va schimba in intregime ce s-a facut pina atunci - urmate de recaderi in rutina si intirzieri suplimentare in executie. Fiecare director vine cu idei noi, care de obicei nu urmeaza aceeasi linie a predecesorilor sai. In general, toata activitatea acestor institutii este ghidata de nevoia urgenta de absorbtie a banilor gratis de la UE“, spune SAR.
  •   2007-08-03
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe divahair.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila:  Condu-ti tu cariera, nu lasa cariera sa te conduca!

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila

Pune o intrebare

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii