Sinucigasii tineri, tot mai multi de la an la an

Copiii si adolescentii isi iau viata din lipsa de intelegere a adultilor care ii fac sa se simta inutili. Psihologii si psihiatrii atrag atentia ca problemele copiilor si adolescentilor sunt din ce in ce mai multe si mai profunde, facandu-i sa fie mult mai vulnerabili la depresii. Neremarcate la timp de adulti pentru a putea fi tratate in familie sau cu ajutorul specialistilor, depresiile pot duce la dorinta tinerilor de a incheia socotelile cu viata. „Pustiul din Arges care s-a sinucis luni a dorit, de fapt, sa-i pedepseasca prin ricoseu pe apropiatii care nu i-au dat atentia cuvenita. Practic, el a vrut sa le spuna: «Voi sunteti vinovati pentru ce mi s-a intamplat!». Copil inteligent, el a fost lipsit de parinti tocmai cand avea o dorinta foarte mare de comunicare cu ei. De aceea s-a si plasat in rolul parintelui grijuliu dand indicatii foarte realiste pentru restul familiei in scrisoarea de adio pe care le-a lasat-o", este de parere conf. univ. Constantin Oancea, medic primar psihiatru la Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Capitala. Statisticile indica o ten­dinta usor crescatoare a suicidului in Romania. Anul trecut s-au sinucis 3.187 de romani, fata de 2.913 – in 2005, si de 2.720 - in 2004, potrivit statisticilor Institutului de Medicina Legala „Mina Minovici". Numarul sinucigasilor din 2006 il depaseste pe al mortilor in accidente rutiere. Din totalul de 3.187, copiii si adolescentii reprezinta mai putin de 5%. Dar, in cresterea totala, aceasta proportie se pastreaza, si­nucigasii de varsta frageda fiind din ce in ce mai multi, de la an la an. Instabilitatea generala, principala cauza „Cea mai frecventa cauza este instabilitatea vietii sociale, economice si a familiei. La ea se adauga evadarea in lumea virtuala generata de computer, care il face pe copil sa ajunga la aspiratii exagerate pentru varsta lui, convingandu-l totodata ca este mult mai bine sa traiasca «acolo». Pentru ca lumea virtuala le da falsa impresie ca «acolo» pot fi intr-adevar ceea ce isi doresc sa fie... Dar, in contact cu lumea reala, sunt deziluzionati puternic! Si multi nu rezista acestei treziri bruste la realitate...", precizeaza psihiatrul Alexandru Oancea. Dar medicul arata ca acest risc poate fi eliminat destul de rapid. „Este suficient sa dis­cu­­tam doua-trei ore sap ­ta­manal cu copiii nostri, sa aflam nu doar ce au facut la scoala, ce note au luat sau diverse alte chestii marunte. Discutiile trebuie purtate nu doar cand se observa o stare de deprimare, ci continuu, saptamana de saptamana, pe toate temele alese de copii. Asa ne putem da seama usor de tendintele lor, dar si de multe alte probleme pe care le au", sfatuieste Oancea. Lipsa dragostei parintesti se manifesta ca si carentele de vitamine necesare unei dezvoltari armonioase a copilului, potrivit psihopedagogului Dana Draghici. „De aceea, in cazul unor despartiri de lunga durata, parintii trebuie sa faca o evaluare psihologica initiala a situatiei copilului, atat la scoala, cat si in familie, cu ajutorul unui specialist, pentru a vedea exact riscurile, si, daca este cazul, pentru o pregatire psihologica, in prealabil", atrage atentia psihopedagogul. Primul semn de intrebare apare cand copilul este trist mai mult de o saptamana. „Adultii din jurul sau trebuie sa discute cu el. Daca ei nu au reactii, copilul intra in starea de izolare. Asa apare starea de impulsivitate. Copilul reactioneaza necontrolat la impulsurile interioare, chiar daca il imping la autodistrugere", a explicat Dana Draghici. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro