Social

Siitii vor schimba Orientul Mijlociu

Lume
a analistilor de relatii internationale a fost bulversata de cartea profesorului Vali Nasr, „Renasterea siita: cum vor redefini lumea conflictele din interiorul Islamului”. Profesorul de origine iraniana, Vali Nasr, sustine ca Orientul Mijlociu va fi redefinit de conflictul dintre siiti si sunniti, ca urmare a cresterii rolului siitilor in conducerea tarilor din regiune. Razboiul din Irak a adus pentru prima data la putere, intr-o tara araba, siitii. Intre 10 si 15% dintre musulmani sint siiti, iar majoritatea sint concentrati in regiunea dintre Liban si Pakistan, unde sint in numar egal cu sunnitii. In jurul Golfului Persic, majoritatea locuitorilor sint siiti, iar acestora le place sa sublinieze faptul ca, oriunde este petrol, ei sint majoritari. Cu toate acestea, in afara Iranului, siitii au fost tratati intotdeauna drept o minoritate. Un siit, un vot Interventia americana in Irak a adus insa siitilor posibilitatea de a se exprima prin vot, ayatolahul Ali al-Sistani lansind sloganul „un om, un vot“, in urma caruia siitii au ajuns la putere. Aceasta victorie a trezit ambitiile electorale ale siitilor si in tarile vecine: in Arabia Saudita, Bahrein sau Liban. Reactia sunnita a fost imediata: atunci cind a inceput razboiul din Liban, in vara anului trecut, Liga Araba si in special Arabia Saudita nu s-au raliat Hezbollahului. Clericii sunniti au lansat decrete religioase, „fatwa“, prin care proclamau: „Nu ascultati Hezbollahul. Ei sint siiti. Sint eretici.“ Cel mai bun exemplu este insa reactia violenta a sunnitilor irakieni, care lanseaza zilnic atacuri singeroase in cartierele siitilor. Disparitia zidului sunnit Cresterea rolului siit in zona este exploatata de Iran, in drumul sau spre obtinerea hegemoniei regionale. Daca pina in 2001 Iranul era blocat de un zid sunnit, cu Saddam Hussein in Irak si talibani in Afganistan, interventia americana a darimat acest zid, deschizind calea ambitiilor iraniene. Liderii sunniti din regiune s-au simtit amenintati: regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a avertizat asupra pericolului crearii unei „semiluni siite in regiune“, iar presedintele egiptean, Hosni Mubarak, a atras atentia ca loialitatea siitilor va fi intotdeauna catre Iran, nu catre statul arab ai carui cetateni sint. Iranul, inclusiv prin vocea presedintelui Mahmud Ahmadinejad, a incercat sa isi atraga insa si sprijinul sunnit, abordind problema palestiniana. Cu toate acestea, extremistii sunniti wahabiti din al-Qaeda s-au intors impotriva siitilor din Irak. Schisma Islamica Musulmanii sint divizati intre siiti si sunniti, prin singe si pentru motive teologice si politice. Cind Profetul Mohamed a murit la sfirsitul secolului al VII-lea si a lasat in urma nu doar o religie, ci si un stat islamic in Peninsula Araba, succesiunea a devenit rapid o problema, atit teologica cit si politica. Taberele s-au format rapid iar asta a dus la schisma in interiorul Islamului. Cei mai multi musulmani sustineau ca Profetul ar trebui succedat ca lider religios si politic - calif - de Abu Bakr, unul dintre camarazii cei mai apropiati ai lui Mohamed. Dar un grup mai putin numeros considera ca adevaratul urmas al Profetului trebuia sa fie cineva din familia acestuia si l-au sustinut pe Ali, ginerele lui Mohamed. Musulmanii care cred in succesiunea lui Abu Bakr sint suniti, iar cei care cred in succesiunea lui Ali sunt siiti. Dupa ce Abu Bakr a fost numit calif, Ali i-a jurat supunere. Au urmat alti 2 califi apoi Ali a primit puterea dar s-a lovit de opozitia sotiei lui Mohamed, Aisha. A urmat o confruntare armata din care Ali a iesit victorios. Dupa o noua confruntare pentru putere cu califul Bagdadului, Ali a fost asasinat. Deja devenise evidenta prapastia intre suniti – cei care fac asa cum prevede suna, adica ce a spus Profetul, si siiti – adica „partizanii lui Ali“. Singura tara majoritara siita este Iranul. Numeric, in lume sunitii au o majoritate coplesitoare. Al-Qaeda, contra siitilor din Irak Dupa razboiul din Irak, din 2003, conducerea „centrala“ a al-Qaeda se declarase impotriva violentelor sectare din aceasta tara si promova concentrarea impotriva fortei de ocupatie occidentale. Liderul local al al-Qaeda din Irak, de la acea vreme, Abu Musab al-Zarqawi, fusese chiar admonestat, intr-o scrisoare din 2005, de catre numarul doi al organizatiei, Ayman al-Zawahiri , pentru pozitia sa sectara si incurajarea retalierii impotriva siitilor. Cu toate acestea, dupa uciderea lui al-Zarqawi, in iunie 2006, insusi Osama bin Laden a revenit, intr-un mesaj audio, asupra politicii al-Qaeda din Irak. El cerea mujahedinilor sa se ridice impotriva siitilor, deoarece „sunnitii din Irak sint supusi anihilarii“. Bin Laden le cerea sustinatorilor sa nu participe la viata politica din Irak si sa nu ia in seama proiectul de reconciliere al premierului siit Nuri al-Maliki. In cautarea unui lider siit Iran 1979. Cu tot sprijinul american, cade sahul Iranului. A fost inceputul a ceea ce multi istorici califica drept „renasterea siita“. Si iranienii majoritar siiti au facut asta cu ochii spre un singur om: ayatolahul Khomeini. Fara mijloacele mediatice de azi, doar cu manifeste si predici inregistrate pe casete, Khomeini a reusit sa inspire peste 60 de milioane de oameni. Nu a fost o simpla revolutie, ci una islamica. Motivatia? Un melanj de refuz al colonialismului si revenire la ceea ce Khomeini numea „puritate islamica“. A fost nevoie de un om cu charisma lui Khomeini pentru a porni un fenomen care a fost imediat perceput ca o amenintare de catre monarhiile sunnite ale Orientului Mijlociu, sustinute de SUA si Europa. Lider suprem al Iranului, ayatolahul Khomeini a fost primul si singurul lider siit, pina acum, care a reusit o vreme sa coaguleze in spirit siitii din Orientul Mijlociu, sa dea impresia ca ar fi vorba de un pansiism, similar curentului panarabic. Khomeini a reusit chiar sa-i faca pe siitii din afara Iranului sa uite ca ei sint arabi, iar iranienii - indo-europeni. De la Khomeini incoace nu a mai existat nici o personalitate care sa-i poata mobiliza la unison pe siiti. Ahmadinejad Actualul presedinte al Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a dat o vreme impresia ca ar putea fi urmasul lui Khomeini. Dar Ahmadinejad nu reuseste sa ii faca pe siitii arabi sa uite ca el este iranian. Titlul de „campion al Islamului“ a fost unul autoales. Desi de la venirea sa la putere sprijinul financiar si ideologic al Iranului pentru miscarile siite din Orient a crescut, este mai degraba vorba de o strategie de aparare, de fixare de puncte usor de activat ca retaliere la amenintari din exterior la adresa Iranului, aflat sub foc incrucisat din cauza programului nuclear. Nasrallah Liderul Hezbollah a pierdut un fiu in timpul luptelor impotriva ocupatiei israeliene in sudul Libanului. Are o reputatie de nepatat, intr-o tara ca Libanul unde coruptia atinge toti politicienii. Pentru ca asta a devenit in timp Nasrallah - de la luptator de gherila a ajuns politician. Discursul sau s-a schimbat simtitor, a capatat nuante si aluzii si a pierdut din tonul militaros. Desi copiii palestinieni poarta tricouri cu chipul lui Nasrallah, desi Hezbollah a devenit un model de rezistenta antiisraeliana in Orient, nici Nasrallah nu pare sa aiba toate elementele de care ar fi nevoie ca sa devina un lider al renasterii siite. Ramine un lider local, cu ambitii locale si o unica preocupare: siitii Libanului si nevoile lor. Restul siitilor din Orient primesc de obicei doar multumiri pentru solidaritate.
  •   2007-04-02
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: SteamOS poate fi descarcat incepand de astazi

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Vehiculele electrice vor reduce poluarea cu peste 20%

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare