Praznicul creştin de astăzi îi adună spre pomenire şi cinstire pe trei dintre luceferii dreptei credinţe, Trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe şi Bisericii Greco-Catolice: Sfantul Vasile cel Mare (330-379), Sfantul Grigore de Nazianz (329-390) şi Sfantul Ioan Gură de Aur (354-407). Se cuvine să amintim că data acestui praznic a fost stabilită în secolul al XI-lea de episcopul Ioan al Evhaitelor, ca un simbol al evlaviei a trei chemări: călugărească (reprezentată de Sf. Vasile), teologică (prin Sfantul Grigorie) şi evanghelică (prin Sfantul Ioan Gură de Aur). De la Sfantul Vasile cel Mare, episcop al Cezareei Capadociei s-au păstrat în vigoare pană astăzi Regulile sale monahale. Impresionanta operă teologică pastorală, socială şi pedagogică reprezintă normative pentru credinţa creştină. Numele Sfantului Grigorie de Nazianz (numit şi Teologul Sfintei Treimi) este asociat, printre altele, cu cele cinci „Cuvantări teologice", studii de referinţă pentru toate generaţiile de teologi. Al treilea ierarh pomenit la acest praznic, Sfantul Ioan Gură de Aur, este considerat cel mai vestit predicator al Bisericii din primele veacuri şi autor al unei doctrine sociale . Urăm „La mulţi ani!" tuturor cititorilor noştri care poartă aceste pioase nume. Tradiţia populară consemnează că, începand cu ziua celor Trei Mari Ierarhi, orice dorinţă creştinească se poate împlini. Ritualul, care durează 9 zile, trebuie repetat zilnic, de trei ori. Adică, de fiecare dată, se aprind cate trei lumanări invocand sprijinul acestor trei ierarhi pentru împlinirea unei singure dorinţe.