Intr-o epoca in care diferentele dintre barbati si femei sunt tot mai mici (sau cel putin se tinde spre asta, ca doar de-asta a fost inventat termenul de corectitudine politica), casnicia ca si institutie are nevoie de niste sfaturi sanatoase, direct de la inceputul secolului trecut. Inainte de emanciparea femeilor, flower-power, Spice Girls si metrosexuali. Bune de pus la rana (a relatiei) sunt cele doua volume ale autoarei Blanche Ebbutt, aparute in 1913, sub titlul provocator de „Don’ts for Husbands” si „Don’ts for Wives”, mai pe romaneste „Ce sa nu faca un sot” si „Ce sa nu faca o sotie”. Piata lucrarilor de tipul „Cum sa faci singur cutare lucru” este in plin boom, la fel ca si rata divorturilor, asa ca o noua carte, chiar daca este „in varsta” de 100 de ani si contine sfaturi putin „prafuite”, dar nicidecum demodate, este de-a dreptul binevenita, crede publicatia britanica The Daily Mail. E drept, sfaturile au fost concepute intr-o vreme cand femeia statea acasa, iar barbatul era singurul membru al familiei care castiga bani, dar unele dintre acestea sunt relevante pana in zilele noastre. Barbatul anului 1913 era calduros indemnat, spre exemplu, sa nu se „bosumfle” cand sotia isi exprima dorinta de a conduce masina familiei. In schimb, femeia anului 1913 era sfatuita sa nu flirteze cu alti barbati deoarece „ar insemna sa te joci cu tigri si vulcani”. Sotul „nu trebuie sa isi desconsidere nevasta deoarece ea este la fel de inteligenta ca si colegul lui de birou”, trebuie sa ii spuna si ei glumele pe care le-a auzit si, mai presus de orice, nu trebuie sa isi „ascuta creioanele prin toata casa” deoarece prezenta bucatelelor de lemn pe toate covoarele indispune si gospodina si „personalul casei”. In schimb, o buna nevasta nu trebuie sa-si desconsidere sotul doar pe motive de „imperfectiune fizica”, trebuie sa-l intampine binedispusa atunci cand ajunge acasa si sa-l felicite daca arata bine sau daca a facut ceva prin gradina. Barbatul trebuie sa invete sa-si „directioneze” sotia, mai degraba decat sa o „impinga”, iar nevasta trebuie sa „cenzureze” numarul de sosete pe care le are consortul. Mai mult, femeia anului 1913 nu trebuie sa se teama de „carnea rece”, deoarece „o bucatareasa poate face minuni cu resturile mesei din ajun”, iar sotul ei nu trebuie sa se „strambe” la vederea eforturilor culinare ale nevestei. Aceasta nu trebuie sa rosteasca niciodata sintagma „ti-am spus eu”. Asta doar daca isi doresc o casnicie linistita.