Directorul Serviciului de Protectie si Paza, Lucian Pahontu, sustine ca 169 de cadre au parasit institutia din "considerente personale" sau motive de incompatibilitate cu prevederile Legii privind Statutul cadrelor militare.

Explicatiile generalului Pahontu vin ca urmare a aparitiei unui "armaghedon" al fostelor cadre care atrag atentia asupra epurarii personalului si de transformare a serviciului intr-o anexa a Jandarmeriei.

Motivele sunt insa extrem de grave, tinand cont ca este vorba de un serviciu care are ca responsabilitate protectia demnitarilor: existenta unor diplome de bacalaureat false, lipsa studiilor, desfasurarea unor activitati extraprofesionale ce aduc atingere calitatii de militar, inapti la examinarea psihologica.

In cazul diplomelor false a fost sesizat Corpul de Control al serviciului. Unul din cazuri se refera la un cadru ce fusese repartizat la Palatul Parlamentului. Directorul SPP afirma ca serviciul nu are institutii militare de invatamant, iar cadrele necesare desfasurarii misiunilor sunt transferate, in conformitate cu protocoalele existente, de la alte institutii cu atributii in domeniul securitatii nationale. In anul in curs au fost transferate 40 de cadre, 8 de la Ministerul Apararii Nationale , 1 - Ministerul Justitiei, 26 - Ministerul Administratiei si Internelor - 26, 4 - Serviciul Roman de Informatii, 1 - Serviciul de Informatii Externe.

SPP sustine ca persoanele transferate nu au facut obiectul judecarii in consiliile de onoare sau de judecata si ca in decursul anilor au primit numai calificativele "foarte bine".

SPP subliniaza ca numirea de functii a fost facuta ca urmare a rezultatelor obtinute in urma evaluarii intregului personal, 86 la suta din functii fiind ocupate de ofiterii SPP, iar 14 la suta au fost ocupate de cadre transferate de la alte institutii in acest an.

In prezent, in cadrul SPP activeaza trei ofiteri cu grad de general. La 1 ianuarie 2005 figurau 11 ofiteri. Potrivit hotararii CSAT din luna aprilie, au fost aprobate reorganizarea si restructurarea personalului, vizandu-se reducerea functiilor din structurile neoperative si transferul acestora catre cele de executie.

La inceputul anului in curs, 48% figura ca structura neoperativa si 52% ca structura operativa. In prezent, 80% reprezinta structura operativa, iar 20% in sprijinul acesteia.