„Sappho. Amorurile unei muze“, de Erica Jong, tradus recent la Editura Paralela 45, speculeaza controversatul destin al poetei din Lesbos. O biografie a poetesei din Lesbos, in care Sappho capata alura unei femei contemporane, asta trateaza cel mai recent roman publicat de Erica Jong. Una dintre cele mai citite scriitoare americane, Jong reprezinta un „icon“ al luptei pentru libertatea sexuala, fiind si autoarea iconoclastului roman „Fear of Flying“, adevarata biblie a miscarilor feministe din anii ’70. Biografia pe care Jong i-o imagineaza vestitei poete a lui Eros in „Sappho. Amorurile unei muze“ ar putea fi, la fel bine, biografia unei femei sofisticate din zilele noastre. Adevarul despre viata lui Sappho s-a pierdut printre puzderia de legende. Nici din versurile ei nu au supravietuit prea multe. Au ramas fragmente in care cinta dragostea sub toate formele si in care o cheama pe Afrodita, capricioasa zeita care i-a dat darul muzicii si al cuvintului. De la aceste fragmente, dar si din putinele date pe care le-a pastrat istoria, Erica Jong reface povestea senzualei Sappho, iar acolo unde istoria tace, scriitoarea imagineaza. Poetesa se transforma astfel in prototipul femeii puternice si voluntare. Daruita de Afrodita cu un glas divin, Sappho ajunge sa fie cunoscuta dincolo de marginile Greciei, pina in Lidia si Egipt. Forta ei rezida in voce si in maiestria cu care compune cintece in care cei ce le asculta se regasesc. E singura ei arma si frumusete. Negricioasa si costeliva, mica poetesa a Afroditei nu fusese inzestrata cu farmecele pretuite in Grecia secolului VI i.e.n. Cu toate acestea, reuseste sa-i seduca pe Alcaeus, chipesul poet care o va urmari toata viata, pe Necho, faraonul Egiptului, si pe scepticul Esop , fabulistul. Seduce si barbatii carora le cinta, si femeile pe care le instruieste in tainele muzicii. Fuge din Lesbos pentru a complota cu Alcaeus impotriva tiranului insulei, e obligata sa traiasca linga un sot care-i e inferior si calatoreste pe mare, asemeni unui Ulise feminin, ratacind pe insulele amazoanelor si ale centaurilor si prin tarimul umbrelor lui Hades. In tot acest timp tinjeste dupa Alcaeus si dupa fiica lor, Cleis, e fortata sa lupte pentru propria-i viata si sa invete sa se impuna in fata celor care o dispretuiesc. Sappho cea inventata de Jong e androginul indragostit de dragoste sub toate formele ei, de putere si, mai presus de tot, de libertate. Insa tonul didacticist pe care autoarea nu reuseste sa-l tina in surdina risca sa transforme figura poetesei in pretext care slujeste o teza din agenda politicilor afirmative. Desi gradata verosimil si fara cusururi de constructie, povestea e umbrita de persistenta unor clisee dupa care omenirea se imparte in barbati slabi si manipulabili si in femei intelepte si libere. Lumea antica e insa reconstruita cu fler, credibil sustinut de scene care sa asigure veridicitate istorica. Rezultatul e un roman in care istoria e mixata cu decupaje din epopeile antice, senzualitate greceasca, imaginatie indrazneata si feminism in cheie minora. Unul dintre viciile editiei in limba romana e redactarea neatenta, pe care traducerea fara cusur a romanului nu o merita. Numele lui Alcaeus grafiat in doua variante si linia de dialog care apare inopinat in locul unui simplu alineat sint doua dintre gafele stridente care paraziteaza textul.