Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sanatatii si Familiei, reorganizarea si restructurarea unitatilor sanitare cu paturi au fost finalizate in toate judetele, iar pentru municipiul Bucuresti urmeaza sa fie semnat ordinul de ministru.

La recomandarile expertilor Bancii Mondiale privind optimizarea numarului de spitale, paturi si personal, reorganizarea si restructurarea au fost efectuate pe baza unor indicatori de evaluare a activitatii medicale desfasurate de fiecare unitate sanitara: indicele de utilizare a paturilor; rulajul pe pat, pe sectii si compartimente; rata infectiilor nozocomiale raportate la numarul total de externari; numarul de pacienti in functie de morbiditatea intraspitaliceasca diagnosticata; incadrarea cu personal de specialitate medico-sanitar si in special cu medici de specialitate.

Restructurarea s-a finalizat astfel:

Au fost reduse 22.210 de paturi, din care 987 de paturi se estimeaza a fi reduse in Bucuresti; indicatorul numar de paturi la 1.000 de locuitori s-a redus de la 6,7 la 5,7 paturi la 1.000 de locuitori; numarul unitatilor si al sectiilor pentru tratarea bolnavilor cronici a crescut de la 84 la 126, iar numarul de paturi pentru tratarea bolnavilor cu afectiuni cronice este de 8.138; au fost desfiintate 18 spitale, centre de sanatate si sanatorii, din care trei spitale sunt propuse a fi desfiintate in Bucuresti: Spitalul "Sf. Spiridon" Braila, Spitalul TBC Pitesti, Spitalul Orasenesc Cristuru Secuiesc si Spitalul Orasenesc Vlahita - judetul Harghita, Spitalul Clinic Municipal Constanta, Centrul de Sanatate Melinesti, Centrul de Sanatate Plenita si Centrul de Sanatate Bechet - judetul Dolj, Spitalul de Neurologie si Neuropsihiatrie Alba, Spitalul Pneumoftiziologie Alesd - judetul Bihor, Sanatoriul Balnear Slanic Moldova - judetul Bacau, Spitalul Orasenesc Slanic, Spitalul Orasenesc Urlati si Sanatoriul TBC Floresti - judetul Prahova , Sanatoriul TBC Floresti - judetul Giurgiu, Spitalul de Copii Cotroceni, Spitalul de Recuperare Neuropsihomotorie Copii si Spitalul de Ftiziopediatrie Bucuresti;

Au fost propuse pentru a fi transferate la alte autoritati (Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap etc.) 14 unitati, cu un total de 1.440 de paturi; au fost dezafectate 111 locatii, din care trei sunt propuse a fi dezafectate in Bucuresti; numarul centrelor de permanenta pentru asistenta medicala primara a crescut cu 185, de la 306 la 491 centre de permanenta ; au fost identificate si propuse pentru a fi transformate in unitati medico-sociale 104 unitati sanitare, sectii sau locatii, totalizand 3.906 paturi.

Printre efectele procesului se numara:

Disponibilizarea unor fonduri care vor fi utilizate tot in sanatate, dar vor fi orientate prioritar spre calitatea actului medical si dezvoltarea unitatilor sanitare cu activitate complexa de interes national ; redistribuirea aparaturii medicale rezultate in urma procesului de restructurare spre alte unitati sanitare, iar cea excedentara va fi data in folosinta medicilor de familie pentru centrele de permanenta; prin infiintarea unitatilor medico-sociale s-a creat acel tip de unitate care vine in intampinarea persoanelor care au atat nevoi medicale, cat si sociale; prin infiintarea de noi sectii si unitati sanitare de cronici, a crescut numarul de paturi pentru bolnavii cu acest tip de afectiuni si care necesita o durata optima de spitalizare crescuta, reducandu-se in mod corespunzator numarul de internari din spitalele de acuti. Astfel, conchide Ministerul Sanatatii si Familiei, numarul optim de zile de spitalizare pentru spitalele de acuti corespunde realitatii.
(Curentul)