Pentru cele sase milioane de romi din Europa Centrala si de Est, aderarea la UE ar putea aduce o viata mai buna. Unii nu mai au insa rabdare si cer azil politic in Vest. Regele Cioaba , citat de un material din „The Guardian“, isi exprima increderea in viitorul luminos ce va veni o data cu UE: „Inainte de 1990, sub comunism, nu ne puteam organiza, nu puteam avea ziare. Acum avem propriul nostru program tv si un mic parlament rom - proiecte sustinute de presedintia finlandeza a UE, sub domnul Barroso“. Intr-adevar, banii europeni au inceput deja sa finanteze unele proiecte de sprijinire a comunitatilor rome. Cu 18.500 de euro primiti de la Bruxelles, la Sibiu a fost infiintata o policlinica de planning familial si ingrijire pentru mamele din comunitatea roma. De asemenea, in tarile cu comunitati importante de romi, precum Romania si Ungaria, UE acorda subventii scolilor care primesc elevi romi si predau limba romani. Initiativa este menita sa combata o practica discriminatorie des intilnita in aceste tari, si anume trimiterea copiilor romi perfect sanatosi mental in scoli speciale, pentru cei cu handicap. Multe dintre aceste proiecte insa nu produc inca rezultatele scontate Un material din „Le Monde“ explica modul in care subventiile acordate de UE scolilor care predau romani in Ungaria nu au dus decit la o excluziune si mai mare a acestei comunitati, deoarece au incurajat scolarizarea copiilor romi izolati de colegii lor din alte etnii. EurActiv informeaza ca in Romania 74% dintre romi traiesc in saracie, iar rata mortalitatii in aceasta comunitate este de patru ori mai mare decit media pe tara. Refugiu in Suedia In aceste conditii, nu este de mirare ca unii romi nu mai pot astepta ca imbunatatirile sa vina cu timpul. In ultimele patru saptamini, 122 de romi din Ungaria au plecat spre Suedia in cautarea unui trai mai bun, cerind azil politic. Profitind de ofertele unei companii low-cost care opereaza la aeroportul Ferihegy, acestia au decolat spre Europa de Vest cu speranta gasirii unui loc de munca si a eliberarii de „atrocitatile rasiale la care erau supusi in Ungaria“. Insa ceea ce ii asteapta in Suedia este departe de ceea ce ei spera sa gaseasca: nici una dintre cele 27 de aplicatii pentru azil procesate deja nu a fost acceptata. O solutie structurala pentru problemele romilor se lasa inca asteptata. Un punct de pornire in aceasta directie ar putea fi „Carta drepturilor romilor“, solicitata de Forumul European al Romilor reunit pe 8 noiembrie la Strasbourg.