Dobrogenii, mai inalti decit ardelenii, orasenii, mai inalti decit cei din mediul rural. Media lor de inaltime insa ajunge pina la un metru saptezeci. Cu toate acestea, avem si giganti, si pitici care ne-au facut faimosi pe plan international. Ultimul urias e Ghita Muresan .

Institutul de Cercetari Antropologice Francisc Rainer din Bucuresti a realizat un studiu cu privire la evolutia staturii indivizilor in ultimii 30 de ani in Romania. Cercetarea acopera zona Munteniei, Banatului, Transilvaniei si Dobrogei, un atlas antropologic al Moldovei fiind anuntat pentru finele anului viitor, precizeaza antropologul Corneliu Vulpe.

Clima ne face mai lungi

In urma cercetarilor, s-a descoperit o crestere in inaltime a populatiei cu o medie, de circa opt centimetri. Evolutia nu este insa direct legata de fenomenul mondial al cresterii seculare, ci de factori locali, explicabili prin schimbari nutritionale si climatologice. Conform studiului, reiese ca in Romania media staturii masculine este de 1,72 metri. Barbatii din mediul rural sint mai scunzi decit cei urbani cu aproximativ cinci centimetri. Media staturii populatiei feminine in Romania este de 1,57 metri si nu difera substantial in functie de regiuni sau de mediu. Cei mai inalti barbati sint dobrogenii, cu 1,69 metri, urmati indeaproape de banateni, cu o medie a staturii de 1,68 metri, si de transilvaneni, cu 1,67 metri. Ca esantion reprezentativ pentru zona urbana a fost ales Bucurestiul, unde s-a inregistrat o medie a staturii masculine tot de 1,72 metri.

Gigantii secolului XX

Dincolo de inaltimile medii, istoria Romaniei contemporane se poate lauda cu doi uriasi care au ajuns in prim-planul curiozitatii populare. Din numele unuia dintre ei a rezultat adjectivul gogeamite. De altfel, singurul caz de gigantism recunoscut oficial in Romania este cel al lui Gogea Mitu, nascut pe data de 14 iulie 1914, in Dolj. Uriasul masura 2,42 metri si cintarea 183 de kilograme la virsta de douazeci de ani. La pantofi purta numarul 50. Gogea Mitu s-a consacrat boxului, ajungind campion, dar, din pricina complicatiilor bolii, a decedat la virsta de 22 de ani. Scheletul lui a fost pastrat in scop stiintific, iar actualmente se afla la Institutul de Medicina Legala in calitate de obiect de studiu pentru studentii medicinisti.

Ce face baschetul din om

Gigantismul este diagnosticat la pubertate si se caracterizeaza printr-o crestere a staturii, de regula peste 1,90 metri la femei si 2 metri la barbati. Nu orice persoana foarte inalta sufera de gigantism, aceasta boala presupunind detectarea unui adenom, a unei tumori a glandei hipofize, conform declaratiilor Aurorei Milos, conf. doc. endocrinolog. In Romania, la vedere sint doar doua cazuri de gigantism. Daca ar exista la aceasta ora in tara, intr-un sat izolat, vreun urias care sa muste fructele direct din pom fara a se servi de miini, cu siguranta am fi auzit de el, opineaza antropologul Nicolae Miritoiu. Cazul uriasului Ghita Muresan este cel mai mediatizat, insa nu este documentat stiintific. Baschetbalistul clujean are 35 de ani, 143 de kilograme, o inaltime de 2,30 metri si este cel mai inalt jucator din istoria NBA. Cu toate acestea, gigantismul sau nu este dovedit cu acte.

Si la capitolul pitici ne putem mindri cu unii dintre cei mai scunzi din lume. Gherasim Cornescu, cu o inaltime de numai 1,14 metri, a fost cel mai scund pitic din Romania. El ocupa un onorabil loc 16 in topul elaborat de un grup de antropologi germani in anul 1914, prima pozitie fiind atribuita piticului Borwilawsky, ce masura 78 cm inaltime. Din pacate, nu exista un studiu stiintific de actualitate care sa ateste existenta unui alt pitic de top in Romania.

Crestem vazind cu ochii

La nivel mondial se evidentiaza o tendinta de amplificare a staturii umane. Fenomenul este cunoscut sub numele de crestere seculara. Conform cercetarilor din domeniu, in ultimul secol fetele sint mai inalte decit mamele, iar baietii decit tatii cu 5 - 10 centimetri. Aceasta crestere nu tine insa de domeniul patologicului, factorii nutritionali si afectivi, pe linga practicarea sportului, avind un efect de stimulare a procesului de crestere. Inaltarea staturii umane nu va duce pe viitor la aparitia unor namile, deoarce la sfirsitul acestui ciclu de evolutie va incepe un altul, caracterizat prin descrestere.

Lordul Minimus

In 1626, pe cind regele Marii Britanii Carol I si regina Henrietta Maria se aflau la un banchet gazduit de ducele de Buckingham, au fost serviti cu o placinta din care a iesit un baiat cu o inaltime de 45 de centimetri, Jeffrey Hudson. El a ramas pentru urmatorii 18 ani in compania reginei, in calitate de piticul ei oficial. Viata sa a fost suficient de spectaculoasa pentru a-l inspira pe scriitorul contemporan Nick Page sa ii dedice o biografie, intitulata Lord Minimus. Hudson a fost rapit de pirati de doua ori. Celebrul Van Dyck i- a pictat portretul. A jucat in piesele lui Ben Jonson, iar Sir Walter Scott a scris despre faptele lui din timpul razboiului civil. Plus ca Lordul Minimus a omorit un om in duel si a petrecut ceva timp in inchisoare pentru ca era romano-catolic. Pina la urma, regina l-a exilat din anturajul curtii in timpul razboiului civil. Dupa doua decenii de lux princiar, a petrecut 25 de ani ca sclav in Africa de Nord. A revenit insa in Londra, unde a murit in saracie. Prin intermediul incidentelor la care Hudson a fost prezent, autorul biografiei sale reconstituie VIP-urile epocii, precum designerul Inigo Jones sau arhitectul Christopher Wren.